Cum a pierdut bugetul 2 miliarde de lei în ultimii 4 ani

Schimbările majore ale regimului de impozitare a câștigurilor firmelor din România au văduvit bugetul de venituri în valoare de 1,5-2 miliarde de lei în ultimii patru ani, conform unui studiu al Consiliului Fiscal. În perioada 2015-2018 în România au avut loc schimbări legislative ample în ceea ce privește modalitatea de impozitare a câștigurilor firmelor care au modificat substanțial sfera de cuprindere a companiile încadrate în categoria microîntreprinderilor, rata de impozitare aplicată acestora și implicit încasările bugetare din această categorie de impozite. Astfel, plafonul de venituri anuale până la care o companie este inclusă în această categorie a fost majorat de peste 15 ori în perioada 2015-2018, ceea ce a echivalat cu o deplasare a impozitării către o așezare a acestora pe baza veniturilor în loc de profituri, iar cotele de impunere au fost diminuate, realizându-se o diferențiere în funcție de numărul de angajați. În plus, pentru firmele care își desfășoară activitatea în domeniul hoteluri, restaurante, cafenele a fost introdus un impozit specific care a înlocuit impozitul pe profit.

În ceea ce privește rata de impozitare a câștigurilor suportată de firmele din România, punctul de pornire a fost reprezentat de anul 2015 atunci când firmele încadrate în categoria microîntreprinderilor care au înregistrat profit brut pozitiv erau caracterizate de o rată medie de impozitare a acestuia de 9,3% în timp ce în cazul firmelor plătitoare de impozit pe profit nivelul acestui indicator era de 15,1%. Astfel, la nivel agregat microîntreprinderile sunt avantaje comparativ cu firmele mai mari, cota de 3% aplicată veniturilor de la acel moment generând o impozitare mai redusă. Însă, acest avantaj nu este nicidecum distribuit uniform în rândul acestei categorii de firme. Conform studiului, firmele dezavantajate cumulează 60% din veniturile totale aferente acestei categorii, din care 29 pp sunt realizate de firmele cu pierderi și 31 pp de firmele cu o rată a profitului inferioară nivelului de indiferență de 18,75%. În condițiile aplicării impozitării profiturilor și acestei categorii de firme, cu o cotă egală cu rata medie de taxare a profiturilor din perioada 2015-2016 de 14,65%, sumele plătite ar fi fost cu circa 18% mai ridicate sau cu aproximativ 140 milioane de lei mai mari. În anul 2016, în urma modificărilor legislative, firmele încadrate în categoria microîntreprinderilor care au înregistrat profit brut pozitiv erau caracterizate de o rată medie de impozitare a acestuia de 6,2% în timp ce în cazul firmelor plătitoare de impozit pe profit nivelul acestui indicator era de 14,2%. Astfel, la nivel agregat avantajul regimului fiscal de care beneficiază microîntreprinderile este în creștere comparativ cu anul anterior, ca urmare a reducerii cotelor de impunere în funcție de numărul de angajați. Însă, din nou acest avantaj nu este distribuit uniform în rândul acestei categorii de firme.

Firmele dezavantajate cumulează acum doar circa 41% din veniturile totale aferente acestei categorii, din care 26 pp sunt realizate de firmele cu pierderi și 15 pp de firmele cu o rată a profitului inferioară nivelului de indiferență de 6,25%. În condițiile aplicării impozitării profiturilor și acestei categorii de firme, cu o cotă egală cu rata medie de taxare a profiturilor din perioada 2015-2016 de 14,65%, sumele plătite ar fi fost cu circa 93% mai ridicate sau cu aproximativ 721 milioane de lei mai mari. Însă, trebuie remarcat și faptul că, în cazul firmelor cu venituri anuale cuprinse între 65,000 și 100,000 de euro care acum devin microîntreprinderi, profiturile brute au avansat cu 87,7% în timp ce la nivelul întregii economii acestea au crescut cu aproximativ 15,7%, dinamicile aferente tuturor celorlalte grupe de firme fiind apropiate de dinamica la nivel agregat. Practic, în anul în care s-a trecut de la taxarea profiturilor la impozitarea veniturilor pentru această categorie de firme, profiturile au avansat spectaculos ceea ce este de natură să sugereze o scoatere la suprafață a profiturilor fără ca aceasta să genereze însă venituri bugetare suplimentare.

În anul 2017, în urma modificărilor legislative, firmele încadrate în categoria microîntreprinderilor care au înregistrat profit brut pozitiv erau caracterizate de o rată medie de impozitare a acestuia de 5,6% în timp ce în cazul firmelor mari nivelul acestui indicator era de 13,5%. Astfel, la nivel agregat microîntreprinderile sunt din nou avantaje comparativ cu firmele mai mari însă acest avantaj nu este nicidecum distribuit uniform în rândul acestei categorii de firme. Analizând în structură microîntreprinderile, firmele dezavantajate cumulează 44% din veniturile totale aferente acestei categorii, din care 19 pp sunt realizate de firmele cu pierderi și 25 pp de firmele cu o rată a profitului inferioară nivelului de indiferență de 6,25%. În condițiile aplicării impozitării profiturilor și acestei categorii de firme, cu o cotă egală cu rata medie de taxare a profiturilor din perioada 2015-2016 de 14,65%, sumele plătite ar fi fost cu circa 122% mai ridicate sau cu aproximativ 2.183 milioane de lei mai mari. Această diferență este explicată și de scoaterea la suprafață a profiturilor pentru firmele nou-încadrate în categoria
microîntreprinderilor care au înregistrat un avans de 54,5%, net superior dinamicii de 16,6% înregistrată la nivelul întregii economii. Mai mult, în anul 2017 inclusiv rata de impozitare a câștigurilor companiilor mari s-a diminuat la 13,5% de la 14,2% în anul anterior, iar o cauză identificată a fost reprezentată de introducerea impozitul specific care a generat o taxare mai redusă a companiilor care au intrat sub incidența acestuia.

Astfel, pe fondul majorării succesive a plafonului aplicat veniturilor microîntreprinderilor din perioada 2015-2017, circa 90% dintre firmele analizate au obținut venituri din exploatare care se încadrează în această limită (o extindere cu circa 25 pp sau peste 161 de mii de firme a dimensiunii eșantionului față de anul 2015), iar contribuția acestui segment la activitatea economică a cunoscut o creștere spectaculoasă: veniturile din exploatare agregate reprezintă 10,2% din total (față de 2,2% în anul 2015), iar profiturile brute pozitive 22,9% (față de 7,2% în anul 2015). Dublarea din anul 2018 a plafonului de venituri anuale până la care o firmă este încadrată în categoria microîntreprindere va avea drept consecință o majorare și mai însemnată a acestor ponderi.

Această trecere masivă de la impozitarea profiturilor la impozitarea veniturilor a fost realizată într-o perioadă de boom economic când profitabilitatea firmelor este ridicată ceea ce probabil a amplificat pierderea de venituri. Succesiunea de modificări fiscale a generat și o scoatere la suprafață a profiturilor firmelor care acum sunt plătitoare de impozit pe venit, fără ca aceasta să genereze încasări bugetare suplimentare. Mai mult, posibilitatea firmelor de a opta pentru
impozit pe profit sau impozit pe venit permite firmelor să-și optimizeze obligațiile fiscale, cu consecințe negative suplimentare asupra încasărilor bugetare. O inversare a măsurii de impozitare a veniturilor pentru firmele cu venituri anuale de peste 100.000 de euro, concomitent cu eliminarea impozitului specific și întărirea controlului fiscal astfel încât profiturile scoase la lumină să fie impozitate ar putea conduce la sume suplimentare atrase la bugetul general consolidat de peste 2,5 miliarde de lei.

PRINT

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *