Andrei Marga: Despre sensul istoriei

Sunt rare încercările de a lămuri sensul evenimentelor istorice, pe care mulți îl consideră o temă dintre cele mai complexe. Profesorul Andrei Marga se încumetă să facă, la rândul său, o astfel de încercare, luând în atenție istoria pe care o trăim. În aceste zile, sub semnătura sa a apărut volumul The Sense of Our-Days History (Editura Academiei Române, București, 2019, 214 p.). În cuprinsul cărții cititorul găsește studii precum Reluarea întrebării privind destinul; Consecințe ale Marelui Război; Revenirea la triunghiul Ierusalim-Atena-Roma; Cultura europeană și evreii; Sensul istoriei actuale; Reafirmarea identităților; Alternativele Europei; Contururi ale societății nesigure; Universitatea și relativismul; Criza educației. Indicatori și soluții; Universitatea post-Bologna. Redăm în cele ce urmează coperta volumului și Prefața autorului. (Reporter)

    “Istoria nu s-a sfârșit, cum au dedus unii dintr-o lectură discutabilă a lui Hegel. Ca fapt, ne confruntăm din nou cu lupte, dificultăți, alternative istorice profunde și dileme.

Europa a înregistrat multe schimbări și înnoiri, dar vechi demoni (segregare socială, autoritarism, misticism) reapar acum – pe fondul unei uriașe dezvoltări tehnice, al democratizării și al revoluțiilor științifice – iar noi impulsuri sunt indispensabile. Ca urmare, se pune întrebarea dacă fundamentele Europei nu ar trebui revizitate. Sub impactul globalizării și al digitalizării, continuă integrarea lumii, dar ce se întâmplă cu identitățile, de la cele personale la cele naționale? Ce se petrece cu democrațiile existente în societăți ale creșterii complexității? Dependența oamenilor de contextele de viață este mai mare, dar, în asemenea împrejurări,  trebuie să abandonăm valorile universale? Cum se poate concepe un rol conducător într-o lume a unei noi complexități? Spre ce se îndreaptă lumea actuală? Care este sensul istoriei zilelor noastre?

Pragmatismul reflexiv, filosofia pe care caut să o articulez – bazată pe asumția emergenței realității din rațiune ca voință de rațiune și  pe distincția între diferite tipuri de raționalitate, ce corespund acțiunilor ce asigură reproducerea culturală a vieții – are capacitatea de a răspunde acestor întrebări și a fost confirmată de evoluțiile recente. După o conceptualizare aparținând filosofiei sistematice (Andrei MargaRațiune și voință de rațiune, Editura Academiei Române, București, 2018) și un demers pentru a elucida ceea ce se petrece (Andrei MargaPhilosophy in a Changing Europe, Editura Academiei Române, București, 2017), în volumul de față examinez procese istorice caracteristice timpului nostru din punctul de vedere al sensului.

Aduc în atenția cititorului analize recente pe care le-am elaborat la propunerea unor centre de reflecție (din Roma, Coimbra, Viena, Montpellier, Maribor, Chișinău etc.), le-am prezentat cu diferite ocazii și tipărit, în care concepția mea a fost exprimată mai direct. Înăuntrul lor, au luat formă contribuții personale –  precum reluarea dezbaterii asupra destinului culturii noastre, restabilirea triunghiului Ierusalim-Atena-Roma în abordările culturii europene, teoria geometriei variabile a supraputerilor ca miez al istoriei contemporane, teoria reafirmării identităților, diagnoza societății nesigure, delimitarea alternativelor Europei actuale, reconfigurarea universității ca  motor al dezvoltărilor istorice actuale – care fac să se vadă un angajament sistematic.

Am rămas continuu în legătură cu faptele și preluarea lor în conștiința culturală. Cu toate acestea, nu am considerat niciodată cunoașterea profundă a istoriei filosofiei ca scop în sine, ci ca set de mijloace pentru a înțelege ceea ce este din perspectiva posibilităților sale mai bune. De aceea, istoria filosofiei și teoria în general îmi par legitimate în măsura în care se prelungesc cu analiza stărilor de lucruri. În fapt, aceasta este abordarea și, mai ales, practica marii filosofii dintotdeauna. Ca rezultat, analizele mele, ancorate în dilemele timpului, rămân filosofice. Sau, în alte cuvinte, ele își asumă problemele trăite de oameni astăzi pentru a le da un răspuns mai adânc, care este filosofic. În concepția mea, confruntarea cu faptele istoriei este oarbă fără filosofie, iar filosofia care nu este capabilă să facă față acestei lupte este goală și rămâne la marginea culturii”. (Prefața volumului Andrei Marga, The Sense of our History, Editura Academiei Române, București, 2019).

PRINT

Leave a Reply