OPINIE

De la coronavirus la prăbuşirea economică şi debandada politică

Pentru Bursele de pretutindeni, ultima săptămână pare să fi fost cea mai teribilă de la criza financiară din 2008-2009, de după colapsul băncii de afaceri Lehman Brothers. În doar şase zile, Bursele au pierdut peste 10 %, unele 12-13 %. Pieţele de acţiuni au pierdut 6 000 de miliarde de dolari, dintre care 4 000 de miliarde doar pe Wall Street, la New York. În săptămânile de dinainte, ignorând blocajele din China, „uzina lumii”, Bursele occidentale (nu şi cele asiatice !) crescuseră într-o exuberanţă iraţională. Dependenţa SUA şi a Europei Occidentale de aprovizionarea din China, de la fabricile din Wuhan şi din alte mari oraşe locuite de multe milioane, e recunoscută public doar pe jumătate.

Deja sectoare întregi ale economiei mondiale, turismul, industria hotelieră, transporturile aeriene şi feroviare, industria pharma, dar şi noile tehnologii (Apple, de exemplu) şi mai toate băncile au suferit pierderi considerabile. Reflectate încă doar parţial în căderea Burselor din săptămâna care tocmai s-a încheiat. Pentru că vor urma, foarte probabil, concedieri masive (unele au fost deja anunţate), şomaj, pauperizare etc. Încetinirea activităţii, mai ales de la începutul anului în China, a dus şi la scăderea preţului petrolului. Culmea, nici preţul aurului, valoare refugiu, nu mai creşte. Şi suntem, din nou foarte probabil, numai la începutul unui ciclu descrescător. Iar prăbuşirea economică, mai mult decât o mare criză, cum a fost cea din 2008-2009, va antrena aproape mecanic o debandadă politică.

Campionatul European de fotbal (care ar trebui să se desfăşoare şi în România) şi Olimpiada de la Tokyo sunt puse serios sub semnul întrebării. Foarte multe evenimente cu public mare au fost deja anulate, cum e Salonul Automobilului de la Geneva sau Săptămâna Modei de la Milano, ţinută fără public. În Elveţia, orice eveniment care presupune prezenţa a mai mult de 1 000 de persoane va fi anulat. În multe ţări s-a trecut la închiderea grădiniţelor, şcolilor şi universităţilor, complet sau parţial, pe termen precizat sau nedeterminat. Una dintre cele mai importante victime ale coronavirusului ar putea fi chiar preşedintele SUA, Donald Trump, căruia i-a crescut exponenţial riscul de a fi bătut în alegeri de Bernie Sanders, de Michael Bloomberg (un miliardar de calibru mai mare decât Trump) sau de un alt candidat decis la masa verde pentru Partidul Democrat. Legătura dintre economia americană şi cea chineză e una ombilicală, greu de măsurat.

Guvernul francez Édouard Philippe e, oricum, în pioneze. Emmanuel Macron şi partidul său, LREM, pot pierde catastrofal alegerile locale din martie. Situaţia politică din Italia e volatilă, iar contaminările cu coronavirus, surprinzătoare şi masive, creează panică şi dezordine. Matteo Salvini se poate întoarce pe caii cei mari, ca prim-ministru. Criza politică gravă din Germania, pe finalul carierei cancelarului Angela Merkel, a început înainte de epidemia din China. La indigo, criza politică din România nu are la origine nici o legătură cu coronavirusul. În România, criza a început, provocată, înaintea alegerilor prezidenţiale de anul trecut, odată cu demolarea guvernului PSD al Vioricăi Dăncilă.

Sâmbătă 29 februarie 2020, în Italia au fost declarate 888 de persoane contaminate şi 21 de decedaţi. În Spania au fost confirmate 41 de cazuri de contaminare. Românii din Italia şi din Spania, peste un milion în fiecare ţară, vor circula dus-întors între aceste ţări şi România într-o proporţie substanţial crescută din cauza panicii. Cu consecinţe previzibile. Ce face preşedintele reales foarte recent, Klaus Iohannis ? Se luptă voiniceşte cu „ciuma roşie” (un virus ?) şi doboară guverne. Atât ale „ciumei roşii” (Viorica Dăncilă), cât şi ale liberalilor (Ludovic Orban), mai nou „icterul galben” (altă boală ?).

La Bucureşti, debandada politică a luat-o înaintea crizei, a prăbuşirii economice. Vom avea anticipate ? Va fi suspendat pentru prima dată Klaus Iohannis (predecesorul său, Traian Băsescu, a fost suspendat de două ori) ? Aşa să înceapă oare măturarea întregii clase politice (virusată, sinistră cum o ştim) de la Bucureşti de după revoluţia/lovitura de stat din 1989 ? Viitoarele alegeri, anticipate sau la termen, se vor desfăşura pe fondul, anticipat de experţi, al unui dezastru economic mondial. Stolurile de lebede negre nu vor ocoli România numai pentru că nu are o mare pondere economică. Capitalul străin e azi dominant la noi şi aduce cu el toţi „viruşii” săi. Deocamdată, stolul de lebede negre politice a fost deja invitat oficial în ţară de preşedintele Klaus Iohannis şi de partidul său, ultraminoritar în Parlament.

Discuţiile medicale, ştiinţifice ar trebui să rămână apanajul medicilor, al cercetătorilor. Dar curiozitatea publicului, împinsă de spaimă, nu poate fi oprită, iar presa şi media de pretutindeni (mai puţin cea din România până zilele trecute, când s-a pornit cu toroipanul şi sare peste cal sistematic) au servit cauza, cu lux de amănunte, de cifre, de scenarii, unele halucinante, aiuritoare, cum e ipoteza că, în cazul cel mai rău, se poate ajunge la zeci de milioane de morţi. Cum a fost cazul cu „gripa spaniolă” (apropiată de gripa aviară recentă) de la sfârşitul primului război mondial. Gripa spaniolă a omorât între 50 şi 100 de milioane de oameni, dar în condiţii de concentrări militare, prizonierat şi milioane de soldaţi lăsaţi la vatră sau întorşi din lagăre. La fel, SIDA (cu HIV) a omorât vreo 25 de milioane de oameni, dar în 25 de ani.

Ultimele informaţii care vin din China (vezi site-ul South China Morning Post) indică o diminuare repetată consistentă a îmbolnăvirilor. Şi o rată înaltă a celor însănătoşiţi. În ultimele zile – trei zile consecutive – rata îmbolnăvirilor din Coreea de Sud ar fi depăşit-o pe cea din China. În Coreea de Sud au fost declarate 3 150 de contaminări şi 16 decese. În Iran s-au înregistrat 388 de contaminări şi 34 de decese. Japonia figurează cu 235 de cazuri confirmate şi 5 decese. În Hong Kong sunt 94 de îmbolnăviri şi 2 morţi (la 29 februarie 2020).

De unde a apărut acest virus ? „Primele cazuri de Covid-19 – nume atribuit bolii provocate de coronavirus – sunt ale unor persoane care se duceau sau lucrau în piaţa din Wuhan, unde se vindeau fructe de mare şi animale vii. Ipoteza unei zoonoze, adică o boală transmisă de animale, e, deci, privilegiată, aşa cum a fost cazul cu SARS-ul, transmis la om de la bufniţa africană, şi MERS-ul, transmis de la dromader. Analizele genetice au arătat, într-adevăr, că noul coronavirus este foarte aporpiat de un virus prezent la o specie de lilieci. Investigaţiile sunt în curs pentru a identifica animalul care ar fi jucat rolul de gazdă intermediară între liliac şi om. Ar putea fi vorba de pangolin [comercializat în piaţa din Wuhan – n.a.], un animal foarte căutat şi vânat pentru solzii săi, solzi cărora medicina tradiţională chineză le atribuie mari virtuţi terapeutice. Pentru moment, nu ştim cum a reuşit virusul să treacă de la animal la om. […] Nu există un medicament specific contra acestor viruşi, chiar dacă mai multe antivirale sunt testate în acest moment. Luarea în considerare a îmbolnăvirii se bazează doar pe constatarea simptomelor. Nici vreun vaccin nu este disponibil. Câteva institute de cercetări, printre care laboratoarele Pasteur şi laboratoarele farmaceutice s-au lansat în cursa pentru vaccin. Unele se sprijină pe cercetările deja realizate în cadrul dezvoltărilor unui vaccin contra Ebola sau SARS. Primele teste sunt aşteptate în lunile următoare” (Le Figaro, 24 februarie 2020).

Coronavirusul a fost descris pentru Klaus Iohannis şi pentru liberali ca o „lebădă neagră”, adică o mare neprevăzută, când a început hora anticipatelor. Oamenii şi organizaţiile politice se sinucid din motive greu de înţeles. Alegerile anticipate rămân de neexplicat cu doar cinci luni înaintea alegerilor la termen. Dărâmarea guvernului Viorica Dăncilă chiar înainte de alegerile prezidenţiale, cu aportul „dronelor” (acoperiţilor) din toate partidele, numai democratică şi constituţională nu a fost. La fel de nedemocratică şi de neconstituţională a fost şi instalarea prea de tot minoritarului guvern Ludovic Orban. La Cotroceni a mai cântat de câteva ori cucuveaua. O să auzim anul acesta cântecul de pe urmă al lebedei negre ?

PRINT