LOCAL

Război de guerilă în parcarea Aeroportului Internațional Cluj

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a devenit în ultimii ani un punct de reper pe harta transportului aerian regional de călători.  Cu aproape 3 milioane de pasageri anual, aeroportul clujean s-a înscris pe traiectoria unui hub regional internațional, având, până înainte de începerea Pandemiei, curse regulate spre 38 de destinații internaționale din Europa și Orientul Apropiat. Dar, în timp ce aeroportul se dezvolta, făcând pași spre a deveni unul comparabil cu aerogări medii din Occident, parcarea aeroportului se afunda an de an într-o mizerie și o stare deplorabilă. Administrată anterior de UTI SA, printr-un contract de concesiune ce avea Consiliul Județean Cluj drept cesionar,  parcarea aeroportului internațional arăta precum o platformă industrială betonată în secolul trecut și care a suferit un bombardament al aviației militare. Asta în ciuda faptului că taxele de parking erau la nivelul aeroporturilor din Occident, dacă nu chiar mai piperate. Ulterior, UTI SA a fost preluată de compania Goto, care a început să facă pași spre normalizarea situației parcării, dar, paradoxal, tocmai când lucrurile începeau să intre pe un făgaș normal, Consiliul Județean Cluj a decis, din nou, să complice situația.

Cum se alege praful de o concesiune
Istoria degradării parkingului începe în 2010, când, sub președinția fostului și actualului președinte al Consiliului Județean Cluj (CJC), Alin Tișe, executivul județean ia decizia să dea în concesiune terenul pe care se afla parcarea aeroportului către UTI SA. Prin contractul de concesiune 29/17.08.2010 redevența trebuia să fie proporțională cu numărul de pasageri, pornind de la 250.000 euro pentru primul an, urmând ca apoi suma să crească, ajungând în primii 10 ani ai concesiunii la un total de peste 3,5 milioane euro. Potrivit contractului inițial, UTI trebuia să dezvolte parcarea și să construiască un hotel și o parcare supraetajată pentru ca în total să fie 2.000 de locuri. Redevența în contractul inițial era calculată ca fiind de 125 euro/loc de parcare, ceea ce determina o redevență totală de 250.000 euro. Caietul de sarcini al concesiunii stipula ca obiect al concesiunii întreaga parcare a aeroportului, inclusiv zona pe care urma să se construiască hotelul și parkingul supraetajat, concesionarul, UTI, având obligația de a asigura o suprafață minimă  de 17.520 mp și cel puțin 530 de locuri de parcare.

UTI rămâne cu o mină de aur
Toate bune și frumoase, dar, după mai puțin de un an, supriză! Consiliul Județean Cluj se trezește din somn și constată că de fapt nu poate preda liber de sarcini către UTI terenul pe care urma a se ridica hotelul și parkingul supraetajat. Așa că CJC schimbă din mers condițiile contractului iar ceea ce s-a licitat devine istorie. Astfel, în 2011 s-a încheiat un act adițional prin care s-a stabilit redevența de 125 de euro/loc de parcare la numărul de locuri existent la acel moment, respectiv 530, adică 66.250 euro anual. Un mizilic ! Așa că UTI a rămas cu o mină de aur. Cadou de la Consiliul Județean: o parcare a unui aeroport internațional, luată pe o redevență de nimic, în care nu ai de investit nimic, ci doar de încasat banii din taxele de parcare. Ca și cum aceste lucruri nu ar fi fost de ajuns, UTI a mai primit un bonus de la Consiliul Județean Cluj. Deși contractul stipula 530 locuri de parcare, raportat la acest număr calculându-se redevența, în realitate UTI avea la dispoziție 614 locuri de pe care putea încasa taxa, aici fiind incluse și spațiile din zona extinsă Plecări și zona amprentă parking supraetajat. De altfel, aceste lucruri au dus la explozia profitului UTI, care, potrivit raportărilor fiscale la ANAF, cu 7-9 angajați, realiza profituri de peste 2 milioane lei, în timp ce plătea pentru parcarea de la aeroport o redevență de puțin peste 250.000 lei.

Încă un bonus pentru UTI
Cu redevența redusă, cu obligații de investiții imposibil de îndeplinit și cu un număr de parcări mai mare decât cel raportat la care se calculează redevența, UTI stătea și doar încasa banii din taxa de parking. Între timp clujenii înjurau starea deplorabilă în care se afla parcarea, iar proprietatea județului, ditamai parcarea unui aeroport, producea bani cât o tutungerie. Lucrurile se precipită după vara lui 2014, când directorul de dezvoltare de la UTI, Gabriel Davidescu, este acuzat alături de fostul președinte al CJC Horea Uioreanu și alții de fapte de corupție, directorul de la UTI fiind ulterior și condamnat definitiv la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare. Consiliul Județean Cluj, cu o nouă conducere s etrezește din letargie și încearcă să forțeze predarea  către UTI a amplasamentului liber de sarcini pe care urma să fie realizat de concesionar, UTI, a parkingului supraetajat și hotelului. Dar, e mult prea târzie această zvâcnire de normalitate întrucât UTI obține în instanță rezilierea obligației de a construi parcarea supraterană. Așa că rămâne mai departe cu zero obligații, redevență de nimic și parcări fără număr de pe care să încaseze taxa.

Parcarea o epavă, bugetul sărăcit, dar conturile cesionarului pline
Astfel, grație unei decizii proaste în 2010 a Consiliului Județean Cluj și apoi a unor alte decizii la fel de neinspirate (deși procurorii susțin că au fost decizii cointeresate) parcarea de la aeroportul clujean a ajuns o epavă, în timp ce firma care o administra realiza profituri de milioane de lei, iar la bugetul județului ajungeau firimituri. Ideal și normal, la fel ca la majoritatea aeroporturilor din Europa, ar fi fost ca parcarea să fie administrată tot de aeroport și nu de un terț privat , mai ales în cazul Clujului, unde Aeroportul e de fapt o regie autonomă a Consiliului Județean!

Capul lui Moțoc, vrem !

Această anomalie a dus de altfel și la brambureala din 9 aprilie 2020, când, în plină Pandemie și Stare de Urgență, la aeroportul clujean s-au îmbulzit peste 2000 de oameni, aduși din toate colțurile țării pentru a pleca în Germania la cules e sparanghel. Oameni veniți cu autocarele, în mod organizat, pe timp de noapte, în plină Stare de Urgență! și apoi debarcați în fața aeroportului și în parcare, totul bineînțeles fără nici un sprijin al autorităților abilitate în a menține ordinea în Stare de Urgență! Instantaneele cu mii de oameni îngrămădiți în parcare au devenit virale, iar președintele CJC, Alin Tișe, culmea ironiei, a cerut demiterea directorului aeroportului, David Ciceo. Uitând însă că Aeroportul nu are în administrare parcarea, grație contractului de concesiune din 2010, când era președinte al CJC !  Ba chiar mai mult, anterior, tocmai Consiliul Județean Cluj sublinia faptul că Aeroportul nu are nici un fel de atribute în ceea ce privește parcarea : Întâmpinarea înregistrată la Judecătoria Cluj în Dosar  1191/211/2019  “ Terenul parcării este domeniu public al CJC și el are dreptul de a exercita în mod exclusiv și necenzurat toate atributele dreptului de proprietate…….Dorința administratorului unor bunuri din vecinătate – Aeroportul- ca vecinul – CJC- să administreze anumite bunuri ale sale după bunul său plac nu poate constitui nici un motiv de admitere a unei chemări în judecată” și Adresa CJC 16225/14 mai 2020: Goto are toată responsabilitatea privind parcarea, orice nemulțumire Aeroportul trebuie să o adreseze concesionarului, Goto, care poartă toată răspunderea. Aeroportul nu are absolut nici o atribuție privind parcarea”.

Sparangheliștii, ca sardinele în Stare de Urgență
Revenind la episodul din 9 aprilie și disfuncționalitățile ce rezultă din operarea de către entități diferite a parcării și a aeroportului,  este de menționat și faptul că pe 8 aprilie, la ora 10, a avut loc o ședință la care au participat toți responsabilii activității aeroportului și adiacente sale, de la Poliția Transporturi și SRI până la firme de mentenanță sau de securitate. Potrivit Procesului Verbal  al ședinței se știa limpede că a doua zi, pe 9 aprilie, vor fi 13 zboruri charter cu muncitori pentru Germania! Dar, cei de la GOTO nu au fost chemați  la ședință și nici  informati despre rezultatele ei, așa că nimeni nu a  luat nici o măsură pentru securizare/distanțare socială/securitate epidemiologică în parcare. Mai mult, în buclucașa zi, absolut întâmplător!, firma care asigură paza la Aeroport și în parcare, Scutul Negru, avea doar un agent la Terminalul Plecări. Conform act adițional 2 / 27.06.2017 la Plan de Pază 32/27.05.2016, beneficiar UTI, prestator Scutul Negru, la Postul 2 (permanent 24/24 ore din 7 zile din 7)  la  Terminal Plecări trebuiau să fie 2 agenți, dar conform unui nou plan de pază, aprobat cu puțin timp înainte de aprilie 2020 de Poliția Transporturi Aeriene, era unul singur.

Consiliul Județean toarnă paie pe foc
Acum, după preluarea UTI de către GOTO, parcarea de la Aeroport primește un licăr de speranță, fiind începute o serie de lucrări de reamenajare și de modernizare. La începutul acestei luni, pentru prima dată de la darea în folosință a aeroportului la începutul secolului trecut, parcarea a fost scăldată de lumină în ceas de seară! Noul administrator al parcării, GOTO, care a preluat de la firma UTI contractul de cesiune privind administrarea parcării, a reușit ca în decurs de numai un an să schinbe fața vechii parcări îngropate în beznă și plină de cratere. După o inveștiție de 500.000 euro, acum, parcarea aeroportului clujean a primit haine noi: iluminat modern și din belșug, sistem de acces auto modern, sistem de supraveghere video, asfalt nou, marcaje rutiere și multi sistem de plată a parcării (cash, card, e-pay sau cu telefonul).
Mai mult, se înfiripă chiar o colaborare instituțională între GOTO și Aeroport. Dar, surprinzător, Consiliul Județean Cluj, se joacă din nou cu bățul prin gard, parcă decis să taie din fașă orice speranță a clujenilor de a avea o parcare decentă în fața Aeroportului. Parcă decis a condamna Aeroportul care îi aparține la a avea o mizerabilă anticameră, parcarea! Parcă decis a obstrucționa orice demers de colaborare dintre Goto și Aeroport, cele două entități fiind pe punctul de a pricepe că între ele trebuie să existe o relație simbiotică, una de win – win! Concret, zilele trecute Consiliul Județean Cluj a decis să dea în administrarea Aeroportului o parte din locurile de parcare pe care anterior le dăduse prin concesiune către UTI, fiind vorba de suprafața pe care trebuia să se realizeze hotelul și parkingul supraetajat. Astfel, acum, când parcarea începe să arate decent sub administrarea celor de la Goto, Tișe decide să arunce, din nou!, totul în aer. Iar cei de la Goto, evident nemulțumiți de decizia CJC, au început un demers în Justiție, considerând că reprezentanții județului nu puteau să le ia din administrare un teren care le fusese dat prin concesiune. Mai ales că tocmai terenul respectiv face obiectul unei dispute în Instanță, cu privire a dreptul Goto de a utiliza terenul pe care urmează a fi realizat parkingul supraetajat, teren care le-a fost predat în 2010 și pe care există parcări administrate de Goto. Și, că tot vorbim de procese, Goto se mai judecă cu cei de la Consiliul Județean privitor la modalitatea de interpretare a clauzelor ce se referă la obligația de indexare a redevenței.

 

Astfel, după un război de gherilă cu Aeroportul, din care nu au avut de câștigat nici clujenii, nici bugetul județului, președintele Alin Tișe pornește un război și cu frma care administrează parcarea. Asta în timp ce aeroportul clujean se apropia de cota de 3 milioane de pasageri anual, iar parcarea începea să semene cu una aferentă aeroporturilor din Occident. De parcă Aeroportul și parcarea ar trebui să intre într-un declin cu punct final falimentul, iar apoi să fie preluat de o firmă privată….

PS: Războiul de la Aeroport, care acum tinde să se amplifice și în ceea ce privește parcarea a cunoscut oricum zilele trecute un punct final cel puțin în ceea ce privește recepția noii piste de 2400 m:  Curtea de Apel Cluj l-a obligat pe președintele CJC, Alin Tișe, la înlăturarea obiecţiunilor cu privire la recepţia finală şi admiterea fără obiecţiuni a recepţiei finale.

PRINT