Sari la:

        MERSUL         

    TRENURILOR    

 

CURSE AUTOCAR

PROGRAM ECHIPE

Special

PARTENERI

Casa de Avocatura Coltuc


Newsletter
Continuă

Concert vocal-simfonic dedicat Centenarului Marii Uniri
Categorie:   Din Cluj  Autor:  Cotidianul Transilvan  Data:  21.11.2018  Ora:  13:14  Citiri:  63

Share:
Voteaza articolul:

Nota 0/5 (0 voturi)

Vineri, 23 noiembrie 2018, ora 19, Abonament 5
Colegiul Academic

Concert vocal-simfonic
Corul de bărbați și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”

Gabriel Bebeșelea dirijor

Cornel Groza dirijorul corului

Béla Bartók
Dansurile româneşti
Sigismund Toduţă
Concertul nr. 1 pentru orchestră de coarde
George Enescu
Poema română, op. 1

Programul concertului de vineri, 23 noiembrie, pe care Filarmonica de Stat „Transilvania” îl dedică Centenarului Marii Uniri, va aduce în atenţia publicului un program absolut unic (cu lucrări în primă audiție la Cluj): energicele Dansuri româneşti de Béla Bartók, Concertul nr. 1 pentru orchestră de coarde scris de compozitorul clujean Sigismund Toduţă, dar şi, marea senzație a serii, pentru prima dată la Cluj, Poema română de George Enescu.

Dansurile româneşti stau mărturie pentru intensa preocupare pe care Bartók a avut-o pentru muzica tradiţională a românilor din Ardeal, rezumată în propriile sale cuvinte: „Socot drept scop al vieţii mele să continuu şi să isprăvesc studierea muzicii poporului român.” Ceea ce a şi făcut admirabil, nu doar prin încorporarea, în muzica sa, a unor elemente specifice folclorului românesc, ci şi prin culegerile de melodii populare adunate din diferite zone transilvane.

 

Concertul nr. 1 pentru orchestră de coarde de Sigismund Toduţă a fost interpretat în primă audiţie absolută în 1951, însă fără cea de-a treia din cele patru părţi iniţiale, pe care compozitorul a decis, în ultimul moment, să o suprime. În acest concert, dirijorul Gabriel Bebeşelea, alături de Orchestra Filarmonicii, şi-au dorit aducerea la lumină a acestei părţi care a rămas neintepretată până la acest moment şi care va întregi astfel tabloul lucrării lui Toduţă.

 

Poema română, interpretată cu această ocazie în primă audiţie clujeană, este lucrarea cu care George Enescu a început să-și numeroteze compozițiile. A început-o pe la 15 ani, iar pe când avea 16 ani a avut deja premiera la Paris, cu cea mai mare orchestră din oraș, dirijată de Eduard Colonne, și, cu 44 de cronici favorabile, tânărul Enescu a devenit celebru ”peste noapte”. În lucrare se simte clar dragostea pe care Enescu a purtat-o unei Românii în care și-a trăit primii șapte ani și după care a rămas mereu un nostalgic. Având o memorie ieșită din comun – se spune că dacă auzea ceva nu mai uita niciodată – Enescu a ținut minte, din frageda copilărie petrecută în țară, numeroase tablouri muzicale, motive, cântece, ”hori”: Ce spui, mă?, Hora boerească, Hora ”Șeapte scări”.  Seara la ţară, o sărbătoare, o furtună nocturnă, răsăritul soarelui sunt doar câteva tablouri descrise muzicale de Enescu şi completate, la final, de o combinaţie caleidoscopică de dansuri populare româneşti. Modul în care compozitorul surprinde muzical trăsăturile ţării sale natale a captivat publicul încă de la prima sa audiţie mondială. Răsunetul succesului de la Paris a avut ecouri și în țară, iar regina Elisabeta a României l-a chemat la București, unde a fost întâmpinat de Suita Regală și de Consiliul de Miniștri. A organizat două concerte la Ateneu, unde a și debutat, la cei doar 16 ani, ca dirijor, dirijându-și propria lucrare. În finalul lucrării, Enescu a inclus Imnul regal.

 

Dacă anul anul trecut am sărbătorit Ziua Naţională la Viena, la Musikverein, anul acesta o vom sărbători la Roma, la Sala Sinopoli, unde, pe 28 noiembrie, Orchestra Filarmonicii de Stat ”Transilvania”  a fost invitată să susţină un concert care marchează Ziua Naţională a României şi Centenarul Marii Uniri. Organizatorii acestui concert sunt Accademia di Romania din Roma, Ambasada României la Roma şi Institutul Cultural Român. Cu mici schimbări, programul va fi același cu cel oferit pe 23 noiembrie publicului clujean. În locul Concertului nr 1 pentru orchestră de coarde al lui Toduță se vor cânta lieduri de Nicolae Bretan, cu mezzosoprana Ruxandra Donose.

 

 

 

Informații despre artiști

 

 

Stagiunea actuală și cele viitoare îl anunță pe Gabriel Bebeşelea la pupitrul unor orchestre precum Philharmonia Orchestra din Londra, Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Konzerthausorchester Berlin, SWR Symphonieorchester Stuttgart, Ulster Orchestra Belfast, Orchestra Simfonică Academică de Stat a Rusiei „Evgeny Svetlanov", Orchestra Filarmonicii Naţionale a Rusiei, Opera Naţională a Ucrainei, Orchestra Filarmonicii din Zagreb, Würth Philharmoniker. De asemenea, a debutat, stagiunea trecută, la Palatul Artelor din Budapesta, la Konzerthaus din Berlin şi la Musikverein din Viena. Alături de Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Gabriel Bebeșelea a înregistrat în luna decembrie a anului trecut un CD cu lucrări de George Enescu. Printre soliștii cu care va lucra în stagiunile viitoare se numără Sarah Chang, Ray Chan, Robert Levin, Valentina Lisitsa, Letitia Moreno, Sayaka Shoji, Dimitri Ashkenazy, Alexandra Dariescu. În România, Gabriel Bebeșelea dirijează frecvent orchestre precum Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră Radio și Filarmonica de Stat Sibiu.

Un dirijor notabil de operă, Gabriel Bebeșelea a fost numit Dirijor Principal al Operei din Iaşi în 2011, devenind cel mai tînăr şef de orchestră într-o astfel de postură din România. În 2015 a fost numit Dirijor Principal al Operei Române din Cluj. În afara României, a dirijat producții ale operelor Il viaggio a Reims la Festivalul de Operă „Rossini" din Pesaro în vara anului 2016 și Mireasa ţarului de Rimski-Korsakov la Opera din Perm în februarie 2017.

Gabriel Bebeșelea este câştigător al concursurilor de dirijat „Lovro von Matačić” (2015) şi „Jeunesses Musicales” (2010), precum și seminifinalist al concursurilor de dirijat „Donatella Flick” al London Symphony Orchestra (2014) și „Gustav Mahler” al Bamberger Symphoniker (2016). În cadrul Premiilor Operelor Naţionale Române din 2014, lui Gabriel Bebeșelea i-a fost decernat premiul pentru „Cel mai bun dirijor”.

În 2011 Gabriel Bebeșelea a obţinut o bursă la renumita Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, unde a avut posibilitatea să participe la repetiţii şi concerte şi să lucreze cu cîţiva din cei mai importanţi dirijori ai zilelor noastre: Mariss Jansons, Bernard Haitink, Herbert Blomstedt, Cristoph von Dohnányi, Philippe Herreweghe, David Zinman și Eliahu Inbal.

Absolvent al studiilor de licenţă ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa profesorului Petre Sbârcea, şi al celor de masterat cu Horia Andreescu la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Gabriel Bebeșelea este în prezent doctorand al aceleiaşi universităţi, sub îndrumarea lui Dan Dediu. Gabriel Bebeșelea este stabilit la Viena, unde a absolvit studiile postuniversitare la Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului, la clasa profesorului Mark Stringer.



Ultimele articole de Cotidianul Transilvan:


Comentarii articol (0)
Va rugam postati doar comentarii ce au legatura cu subiectul articolului. Ne rezervam dreptul de a nu publica textele ce contin cuvinte vulgare, expresii jignitoare sau atacuri la persoana, precum si pe cele care contin linkuri cu scop publicitar.
Nu exista nici un comentariu
Scrie un comentariu:




Cod securitate:
Introdu codul:


Trimite!
Comentarii Facebook:

Poate te-ar interesa si:

Dezvoltare software, optimizare web, agentie web, Centric IT