Sari la:

        MERSUL         

    TRENURILOR    

 

CURSE AUTOCAR

PROGRAM ECHIPE

Special

PARTENERI

Casa de Avocatura Coltuc


Newsletter
Continuă

Cum a ajuns democrația *egoism național* și *negativism*
Categorie:   Din lume  Autor:  Cotidianul Transilvan  Data:  19.04.2018  Ora:  10:48  Citiri:  323

Share:
Foto: EPA/YOAN VALAT
Voteaza articolul:

Nota 0/5 (0 voturi)

Este mai simpu să fii ales președinte al Franței la 39 de ani decât să reformezi UE. Aceasta este concluzia la care trebuie să fi ajuns președintele Emmanuel Macron, după reacțiile pe care le-a stârnit discursul său cu privire la viitorul UE, rostit marți în Parlamentul European. Pentru Macron se încheie o lungă lună de miere, președintele francez s-a trezit în circul cu lei al politicii de la Berlin, Bruxelles și alte capitale puternice, iar revoluția sa liberală începută în Franța își arată limitele. Prima dintre ele este viziunea procustiană asupra Europei: dacă democrația încetinește proiectul „părinților fondatori“ din secolul trecut, atunci democrația trebuie denunțată ca „egoism“ și „negativism“.

Macron a vorbit în fața deputaților europeni din postura liderului singurului stat UE membru în Consiliul de securitate și deținător al unui arsenal nuclear, după ieșirea Marii Britanii din UE. A vorbit din postura liderului politic care a reușit, cu sprijinul uriaș al presei și al disidenților din partidele tradiționale din Franța, să inițieze un proiect politic pe care-l vrea transplantat la Bruxelles și în zona euro. Însă criticile justificate la adresa sa au început să curgă. Macron a vorbit despre „dezbaterea toxică“, despre cotele de imigranți, iar presa italiană l-a taxat imediat, arătând că Franța este cea care a participat la alungarea regimului Gaddafi din Libia și a deschis astfel porțile imigrației pentru milioane de africani zăgăzuiți până atunci de regimul libian. Tot Parisul este cel care a trimis polițiști pe teritoriul italian, într-o încălcare a a suveranității naționale, pentru a se asigura că acești oameni nu ajung în Franța.

UE, pe patul lui Procust

Macron a vorbit în fața eurodeputaților despre „egoismul național și negativism“, care ar urma să ducă la „un război civil european“, a spus că „Europa este pradă unei fascinații iliberale care crește pe zi ce trece“, un atac deloc voalat la adresa Ungariei și Poloniei. Dar refuzul Franței, care a luat chiar forme agresive odată cu venirea la putere a lui Macron, de a accepta muncitorii detașați din Est, cei care ar face „dumping social în Vest“, avertizarea implicită ca Estul să-și țină sărăcia acasă, exportând în Vest doar vârfurile, cum se pot numi? Oare nu tot „egoism național“?

Mai mult, „egoismul național“ despre care vorbește președintele Franței este, de fapt, democrația națională, dreptul alegătorilor din statele naționale de a decide ei înșiși cât de mult și cum vor să „trăiască împreună“ cu alte state, scrie National Review. Însă pentru Macron, care-și dorește o lume postdemocratică, dacă alegătorii nu acceptă viziunea unor tehnocrați din urmă cu peste jumătate de secol de a avea o Europă Unită, democrația se numește „negativism“, „egoism“, mergând până la un soi de „război civil“. Până și liderul PPE din PE, Manfred Weber, a fost revoltat de logica lui Macron, un președinte al cărui partid de strânsură domină parlamentul național și care se sprijină pe un premier cât se poate obedient. Europa nu poate fi împărțită în „buni“ și „răi“, a spus Weber. „Unii numesc asta vechea Europă. Eu o numesc Europa democratică“, a spus Weber, arătând către parlamentarii europeni, de la PPE, social-democrați, până la comuniști și eurosceptici.

„Trăiască Europa, câtă vreme e franceză“

„Modelul politic binar care a guvernat Uniunea de la început s-a terminat“, a spus Guy Verhofstadt, liderul liberalilor din PE. „Axa franco-germană domină Consiliul fără a putea indica încă o cale. Înțelegerea dumneavoastră cu Merkel este importantă, însă progresul Europei nu poate fi hotărât de un acord – da sau nu – între două țări“, i-a transmis federalistul Verhofstadt președintelui Franței. „Ați spus că «suveranitatea este europeană». E adevărat. Și ați avut curaj să o spuneți la Sorbona, în 2017, într-o țară care mereu a spus «Trăiască Europa câtă vreme e francez㻓, a replicat liderul liberalilor din PE.

Euroscepticii nu se înșală mereu

„Euroscepticii nu se înșală întotdeauna“ atunci când critică UE și amorțeala de la Bruxelles, a mai spus fostul premier belgian. „Trebuie să recunoaștem că sunt o mulțime de cetățeni exasperați de inerția Uniunii“, iar Verhofsrtadt a dat exemplul greutății cu care UE a luat decizii după criza financiară din 2008-2009. La noua luni după izbucnirea crizei, SUA au reacționat printr-un program de curățare a băncilor și investiții de 2.500 de miliarde de dolari. „Iar noi? La nouă ani după criză nu ne-am făcut curățenie în bănci. Nicio Uniune Bancară, nicio o guvernanță pentru zona euro. Mi-e teamă că UE se pregătește pentru o nouă criză financiară.“

Macron, uliu la Bruxelles și porumbel la Berlin

Dincolo de șarja de reacții de care a avut parte Macron după ce și-a expus viziunea post-democratică despre o Europă franco-germană, lucrurile cu adevărat grave s-au întâmplat la Berlin. Pe când președintele Franței avea tribună la Bruxelles, la Berlin, în spatele ușilor închise, Angela Merkel a avut de îndurat o discuție mult mai dificilă cu liderii propriului partid, o discuție de care depinde în mare măsură însuși proiectul lui Emmanuel Macron. Dincolo de vorbe avântate, proiectul său necesită capital german, iar conservatorii germani refuză să-l ofere, ei nu doresc extinderea sistemului de împrumut al Mecanismului European de Stabilitate (propunerea Comisiei Europene și a Franței). Conservatorii germani nu sunt de acord nici cu un Fond Munetar European, fie el și dominat de Germania. „Ceea ce într-o Franță favorabilă redistribuirii poate folosi la lupta împotriva populiștilor, în Germania care împrumută fonduri altor state asta nu face decât să dea apă la moară populiștilor“, explică Frankfurter Allgemeine Zeitung. Joi, când ajunge la Berlin pentru întâlnirea cu Merkel, președintele Macron se va lovi de o rezistență mai importantă decât cea din PE, rezistența statului german, pe care de această data, deși ar vrea mult mai multe argumente decât cele împotriva statelor estice, Macron nu va avea curajul să-l acuze de nici de „egoism“, nici de „mercanitilism“ sau de „imobilism“.



Ultimele articole de Cotidianul Transilvan:


Comentarii articol (0)
Va rugam postati doar comentarii ce au legatura cu subiectul articolului. Ne rezervam dreptul de a nu publica textele ce contin cuvinte vulgare, expresii jignitoare sau atacuri la persoana, precum si pe cele care contin linkuri cu scop publicitar.
Nu exista nici un comentariu
Scrie un comentariu:




Cod securitate:
Introdu codul:


Trimite!
Comentarii Facebook:

Poate te-ar interesa si:

Dezvoltare software, optimizare web, agentie web, Centric IT