Sari la:

        MERSUL         

    TRENURILOR    

 

CURSE AUTOCAR

PROGRAM ECHIPE

Special

PARTENERI

Casa de Avocatura Coltuc


Newsletter
Continuă

De ce suntem săracii UE
Categorie:   Bani  Autor:  KOVACS Diana  Data:  3.02.2018  Ora:  13:35  Citiri:  593

Share:
Voteaza articolul:

Nota 5/5 (1 voturi)

Din 1990 până astăzi, România a beneficiat de un total de peste 67 miliarde euro investiții străine directe, cifră care pare uriașă la prima vedere, dar dacă luăm în calcul ponderea lor pe cap de locuitor, vom constata că țara noastră se află sub multe state din regiune.

În medie, s-au investit 372,8 milioane euro pe lună, adică 18,64 euro pe cap de locuitor. Spre comparație, Bulgaria are 25,2 euro pe cap de locuitor, Albania – 56,58 euro pe cap de locuitor, Letonia – 25,5 euro pe cap de locuitor, Ungaria – 69,2 euro pe cap de locuitor, Lituania – 59 euro pe cap de locuitor, Serbia – 31,7 euro pe cap de locuitor, Slovacia – 50,5 euro pe cap de locuitor, Slovenia – 21,1 euro pe cap de locuitor, iar Ucraina se află cu puțin peste noi, cu 18,8 euro. Sub România se situează doar Macedonia, cu 14,5 euro, și Republica Moldova, cu 13 euro. Datele au fost prelucrate de Cotidianul după statisticile prezentate de Trading Economics. Importanța capitalului derivă din faptul că fără acesta nu ai dezvoltare, salarii, bunăstare. Totodată, investițiile sunt o componentă de bază în ceea ce privește calculul PIB al unei țări. Dacă avem o creștere economică consistentă, iar investițiile sunt scăzute, atunci avem valori mari la consum. Or, consum mare presupune în special importuri în creștere, bani ieșiți din țară, alimentare a inflației, costuri sporite. În plus, lipsa investițiilor străine în anumite zone ale țării are impact în dezvoltarea respectivelor comunități. Privind pe harta economică a țării, județele Vaslui, Tulcea, Brăila și Teleorman sunt cele care au cele mai scăzute ponderi ale investițiilor străine în total. În Vaslui, totalul cifrei de afaceri a companiilor este de 5,6 miliarde lei, 91% fiind contribuția firmelor cu capital autohton. În Tulcea, la o cifră de afaceri totală de 6,3 miliarde lei, avem același procentaj de firme românești. În Teleorman, 83% din cifra de afaceri este realizată de români, totalul fiind de 5,5 miliarde lei. La polul opus, județele aşa-zis bogate au ponderi sub 50% ale componentei românești, iar cifra totală este net superioară celor amintite mai înainte. În Timiș, cifra de afaceri totală este de 54,3 miliarde lei, din care 38% firme românești. La Cluj, avem ponderi egale, la o cifră de afaceri de 47,5 miliarde lei. În București, cifra totală de afaceri este de 430 miliarde lei, iar firmele românești reprezintă doar 32% din total.

Afaceri pierdute

Una din marile afaceri pierdute ale României a fost fabrica Mercedes, nemții alegând Ungaria în dauna țării noastre. Un fost ambasador german la București, Andreas von  Mattenheim, a dezvăluit că Daimler a mers în țara vecină pentru că România avea o infrastructură foarte slabă care îngreuna exporturile. Nemții aveau nevoie de o autostradă în apropiere și de o cale ferată. Aradul și Timișoara, zonele unde ei au pus ochii, nu puteau oferi la vremea respectivă decât a doua facilitate. Așa că Daimler a mers la Kecskemet, localitate situată la 60 km de Budapesta, în imediata vecinătate a celebrului M5. România a ratat o afacere de un miliard de euro. Înainte de eșecul cu Daimler, reprezentanții firmei de consultanță Cushman&Wakefield au negociat cu reprezentanții Agenției Române pentru Investiții Străine (ARIS) și cu autoritățile de la Cluj o eventuală concesiune a unui teren de 100 de hectare în deja celebra comună Jucu. Pe această suprafață, americanii de la General Motors intenționau să construiască o fabrică pentru marca Opel, iar investiția era estimată la o jumătate de miliard de euro. Din nefericire, parcul Tetarom III nu dispunea de cele 100 ha și în consecință americanii și-au retras oferta. Laitmotivul invocat de Von Mattenheim s-a regăsit și în alte situații. Tot la Cluj, chinezii de la BYD au anunțat investiții de 50 milioane euro într-o fabrică de acumulatori pentru Nokia. O sumă similară au dorit să investească și finlandezii de la Hansaprint într-o unitate de producere de pliante și cutii pentru mobilele Nokia. Ambii au zis pas, invocând criza economică, dar surse din cadrul autorităților locale au susținut că refuzul celor două societăți a avut la bază de fapt starea drumurilor din zonă, precum și facilitățile aeroportuare. Nu numai calitatea drumurilor îngreunează accesul investitorilor, ci și lipsa utilităților. Austriecii de la Knauf au renunțat la o investiție de 70 milioane euro într-o fabrică de gips-carton la Huedin pentru că nu exista o rețea de gaze naturale. La Dej, spaniolii de la Mondragon au avut probleme cu energia electrică. Ei au intenționat să ridice o topitorie de aluminiu, în valoare de 150 milioane euro.

Text complet, Cosmin Pam Matei,cotidianul.ro




Ultimele articole de KOVACS Diana:


Comentarii articol (0)
Va rugam postati doar comentarii ce au legatura cu subiectul articolului. Ne rezervam dreptul de a nu publica textele ce contin cuvinte vulgare, expresii jignitoare sau atacuri la persoana, precum si pe cele care contin linkuri cu scop publicitar.
Nu exista nici un comentariu
Scrie un comentariu:




Cod securitate:
Introdu codul:


Trimite!
Comentarii Facebook:

Poate te-ar interesa si:

Dezvoltare software, optimizare web, agentie web, Centric IT