Sari la:

        MERSUL         

    TRENURILOR    

 

CURSE AUTOCAR

PROGRAM ECHIPE

Special

PARTENERI

Casa de Avocatura Coltuc


Newsletter
Continuă

Deșertificare României, o realitate durerosă
Categorie:   Din lume  Autor:  KOVACS Diana  Data:  9.04.2017  Ora:  11:41  Citiri:  914

Share:
Voteaza articolul:

Nota 0/5 (0 voturi)

Specialiștii avertizează asupra unui fenomen deosebit de grav, care se manifestă deja în România: deșertificarea. Fără a avea prea multe în comun cu mult hulita încălzire globală, pe meleagurile noastre, acest fenomen este legat, mai curând, de incompetența și indolența autorităților și de hoția care, în ultimii 27 de ani, pare să fi devenit un soi de „sport național“.

Specialiștii susțin că agricultura din România poate hrăni circa 80 de milioane de oameni. Poate, dar, până acum, n-a reușit niciodată o astfel de performanță. Și nici nu va reuși prea curând. Unul dintre motive este și faptul că deșertul a cuprins deja mari suprafețe de teren, iar fenomenul se poate extinde în viitorul apropiat.

Realități dramatice

 

Departe de a fi un moft al ONG-urilor ecologiste, deșertificarea este un fenomen grav, intrat de multă vreme în atenția instituțiilor internaționale, inclusiv ONU. În 1994, a constituit obiectul Convenției privind Combaterea Deșertificării – UNCCD, lansată la Paris și semnată și de Guvernul României, ba chiar ratificată de Parlament, prin Legea 629/1997. Conform acesteia, „deșertificare înseamnă degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, incluzând variațiile climatice și activitățile umane“. Conform datelor oficiale, suprafaţa agricolă a României este de 14,7 milioane de hectare, din care 64% reprezintă teren arabil. Statistic vorbind, România se află pe locul al șaselea în Europa. În ciuda acestei poziții, importăm anual milioane de tone de produse agricole. Una dintre explicațiile acestei situații păguboase a fost oferită, încă din vara anului 2013, de către dr. Mihail Dumitru, directorul Institutului de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, care a declarat atunci că peste 400.000 de hectare din suprafața agricolă a României sunt afectate, în diferite procente, de fenomenul deșertificării. În cazul în care nu se vor lua măsurile adecvate, se apreciază că în viitoarele două-trei decenii această suprafață va crește de circa trei ori.

„Geografia“ dezastrului

Deșertificarea nu este un fenomen punctual, care să afecteze o singură zonă. Dacă nu se vor lua măsurile adecvate, până în 2020, porțiuni mari de șes din Oltenia, Dobrogea şi Banat, inclusiv din Timiş, vor intra într-un proces accentuat de aridizare. Dar cele mai vizate sunt zonele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Galaţi şi Vaslui.

Deosebit de grav, acest fenomen este deja prezent, pe scară relativ extinsă, în județele din sudul ţării, unde pădurile şi iarba au fost înlocuite de întinderi mari de nisip. Iar în unele dintre acestea, vegetația de orice fel a dispărut deja, înlocuită de nisipuri care, în anumite zone, formează dune compacte, precum în Sahara sau Atacama. O prognoză realizată de Ministerul Mediului arătă că, dacă deșertificarea nu va fi stopată sau redusă în limite rezonabile, până în 2020, producţia de porumb va scădea cu 14%, iar până în 2050, cu peste 21%.

„Deșertul“ Oltenia

În sudul județului Dolj, deșertul ia forma unei fâșii late de circa 30 de kilometri, care se întinde de la Dăbuleni, Sadova, Dăneţi, Mârşani până spre Bechet, unde aproape că intră în apele Dunării. Cândva acolo erau terenuri pe care se cultivau cereale, precum și livezi ori vii. Acum, doar la Dăbuleni se mai pot cultiva celebrii pepeni, care preferă mai curând terenurile mai nisipoase. În restul Olteniei aride, dunele nisipoase sunt prezente la tot pasul. Iar uneori, atunci când vântul bate mai tare, acestea se mișcă lent din loc în loc și acoperă puținul sol fertil care mai există în zonă. Bătrânii din partea locului își aduc aminte că, pe vremuri, pământul era deosebit de fertil și recoltele erau bogate. Și mai erau și pâlcuri de pădure prin care hălăduiau mistreți, cerbi și căprioare, iepuri, vulpi, dropii și fazani. Acum, acolo au mai rămas doar hârciogi și popândăi, care până și ei trăiesc la limita supraviețuirii. Țăranii din aceste locuri au ajuns în sapă de lemn: au pierdut banii investiți anual, au pierdut recolte și, cu timpul, au renunțat să mai cultive pământul. În lipsa irigațiilor, dar și a muncii constante, procesul de deșertificare s-a amplificat de la un an la altul.

Câmpia de Vest

Deșertificarea nu amenință doar Oltenia: Câmpia de Vest, de-a lungul granițelor cu Ungaria și Serbia, în zona Gaiu Mic – Beba Veche, este afectată în egală măsură. Acolo fenomenul este provocat, mai ales, de succesiunea de ani cu secetă extremă, urmați de ani cu precipitații peste limitele normale, iar excesul de ploi și inundațiile duc și ele la distrugerea stratului de cernoziom, ceea ce determină transformarea unor terenuri fertile în nisipuri. De la Sânnicolau Mare până la Ciacova, inclusiv în zona Banloc, există deja zone în care chiar și pânza freatică a dispărut aproape complet. Pericolul deșertificării este prezent și în bazinul Mureșului, în zonele Cornești-Vinga, unde scăderea cantității de precipitații este principalul factor care provoacă deșertificarea.

Specialiștii afirmă că soluțiile pentru a stopa extinderea fenomenului de deșertificare ar fi extinderea rețelelor de irigații și împăduririle. Din păcate, în loc de a se extinde, pădurile sunt tăiate fără nicio noimă, iar furturile din sistemele de irigații apropie și mai mult momentul în care dunele de nisip vor înlocui ogoarele.

Vasile Surcel, cotidianul.ro



Ultimele articole de KOVACS Diana:


Comentarii articol (0)
Va rugam postati doar comentarii ce au legatura cu subiectul articolului. Ne rezervam dreptul de a nu publica textele ce contin cuvinte vulgare, expresii jignitoare sau atacuri la persoana, precum si pe cele care contin linkuri cu scop publicitar.
Nu exista nici un comentariu
Scrie un comentariu:




Cod securitate:
Introdu codul:


Trimite!
Comentarii Facebook:

Poate te-ar interesa si:

Dezvoltare software, optimizare web, agentie web, Centric IT