Sari la:

        MERSUL         

    TRENURILOR    

 

CURSE AUTOCAR

PROGRAM ECHIPE

Special

PARTENERI

Casa de Avocatura Coltuc


Newsletter
Continuă

Dumitru Andreşoi, regele ciobanilor:Aş da lâna la noi pentru termoizolaţii de case decât la turci pe pe doi lei
Categorie:   Special  Autor:  Mihai PETEAN  Data:  2.05.2013  Ora:  08:08  Citiri:  5473

Share:
Voteaza articolul:

Nota 0/5 (0 voturi)

Andreşoi nu lasă nimic la voia întâmplării. Două zile pe săptămână urcă pe munte, să-şi vadă oile. Are oameni buni, dar ţine morţiş să verifice el însuşi animalele. Porneşte la miezul nopţii, lasă maşina în drumul forestier şi urcă la pas zeci de kilometri. Odată cu dimineaţa, ajunge la prima turmă. Echipat cu bocanci şi cojoc, ca toţi ciobanii. Trece de la o turmă la alta. Unde-l apucă noaptea, se întinde pe pământ şi doarme, iar dimineaţa îşi vede mai departe de drum.

Miliardarul care doarme sub cerul liber

„Chiar dacă-s om de afaceri, nu mă dau în lături să trăiesc ca ciobanii mei. Dorm cu ei sub cerul liber şi mănânc conserve şi mămăligă. Nu-i uşor să fii cioban. Stai pe coclauri cinci luni pe an, în ploaie şi-n ninsoare. La voia lui Dumnezeu, că-n vârful muntelui nu poţi face stână sau ţarcuri. E numai stâncă în jur. Anul trecut, 1 iulie m-a prins pe munte, la turma de berbeci. A nins o noapte întreagă, în puterea verii. Dimineaţa, era zăpada pe noi de-un lat de palmă”, îşi aminteşte afaceristul.

Nu uită să vorbească şi despre ciobanii lui. I-a ales pe sprânceană, pentru că nu oricine e bun de oierit. Trebuie să-ţi placă şi să te pricepi. E meserie grea. Spune că-i plăteşte bine. Nu dă cifre, dar face comparaţii: „Câştigă mult. Mai bine ca profesorii. Sunt mulţumiţi, că altfel, n-ar sta lângă oile mele”.

O dată la două săptămâni, Andreşoi le duce merinde – conserve, orez, legume şi pâine de la Sebeş. „Acolo e singura brutărie care face pâinea să reziste o lună”, explică hunedoreanul. În ziua şi la ora stabilită, ciobanii coboară cu măgarii la stână, iau alimentele şi se întorc pe munte. Le păstrează în adăposturi clădite din piatră, să le ferească de jivine.

„Numai de ţigani nu le pot apăra. Vin la furat şi pe vârful muntelui. Nu o dată, mi-au lăsat oamenii flămânzi. E rău şi când plouă 4-5 zile la rând. Ciobanii nu pot aprinde focul, aşa că mănâncă hrană rece”.

Ziarul Hunedoreanului (ZHD.ro)

Mai merge oieritul?

Merge, merge... mai greu aşa acuma c-or venit toate peste noi, taxe, impozite, a scăzut şi preţul la miel, ne-au blocat piaţa pe Turcia, legea păşunilor a ieşit târziu şi nu în forma în care-am vrut-o noi... Se dau păşunile pe cinci ani, şi nu pe zece cum am vrut noi, şi ele ajung cele mai multe la samsari, şi nu la crescători. Da’ să treacă Paştele şi vom mai avea o discuţie cu ministerul să vedem ce se mai poate face.

Vi s-a dus vestea că aţi fi cel mai bogat oier din Europa, un „Big Cioban” european. Câte oi mai aveţi?

Oi mame, 20 de mii, iar miei, în jurul a 17 mii. Cam 37 de mii de capete. Noi avem marfă, dar din păcate avem o problemă cu Turcia, unde am fost blocaţi cu tranzitul şi cu desfacerea. Dar am înţeles că Ministerul Agriculturii de la noi a reuşit acum să deblocheze traficul spre Siria, Iordania şi spre celelalte state din Orient cu care avem contracte.

Dar care-a fost interesul?

Probabil au nişte firme ale lor care nu agreează concurenţa românească, deşi ei sunt mari consumatori de carne de oaie şi parteneri tradiţionali ai României.

Nu vă plângeţi de muncă...

N-avem sâmbete, duminici, n-avem sărbători, n-avem nimic. Noaptea se doarme cam patru ore, în rest, alergătură... E greu, dar e şi frumos.

Aţi umblat prin mai toată lumea asta, aţi stat în cele mai luxoase hoteluri, dar spuneaţi că tot mai bine e acasă.

Nu există nimic mai frumos, nu e mai bine niciunde decât acasă. Plăcerea mea cea mai mare e când ajung la mine la munte, la animale, să le găsesc sănătoase, şi să pot să stau cu ciobanii mei la stână, să-i văd şi pe ei sănătoşi. Au toţi vechime la mine, cărţi de muncă, sunt oameni adevăraţi şi credeţi-mă câştigă mai bine decât mulţi doctori şi profesori. Asta-i adevărata viaţă, mie altceva nu mai îmi trebuie.

Vă ajunge „tarlaua” pentru atâtea oi?

Am terenuri şi stâni în 11 judeţe, iar vara urcăm la munte. Eu sunt un caz fericit pentru că din 2001 am tot achiziţionat terenuri, când încă erau preţurile mici. Pe urmă, din 2005, am început să închiriez, n-a ştiut nimeni c-o să vină subvenţiile şi am avut şansa să mă „mişc” mai repede. Cine s-a apucat mai târziu a avut o mare problemă cu terenurile, care au ajuns pe mâna samsarilor, samsari care iau şi subvenţiile şi pe urmă le mai cer bani şi la ciobani. Şi eu n-au niciun animal!

Cum aţi ajuns la afacerea cu oile?

De când am început cu ele, n-am mai făcut altceva, decât investiţii în oi şi terenuri. Eu stau la bloc în Călan, mai am casa părintească la Costeşti, n-am aruncat cu banii, toţi i-am investit în terenuri. Dumnezeu mi-a dat înapoi însutit.

Se-apropie Paştele. Aţi intrat cu brânză şi cu miei pe piaţa românească?

Brânză? N-am mai făcut de trei ani, dar acum m-au rugat ciobanii mei să fac din nou. Fac acum numai pentru ei, nu fac pentru vânzare, las mieii să sugă, să crească pentru carne. Brânză nu fac decât de la câteva sute de oi, pentru consumul ciobanilor mei. Mieii sunt acum mari, însă oamenii nu au bani. Se simte asta pe piaţă şi se simte puternic. Am livrat şi pentru piaţa noastră miel ecologic - la noi nu se îngraşă mieii cu grăunţe concentrate, ci numai cu făină şi cu ce sug de la mama lor -, miei mari, dar nu am livrat mult, pentru că trebuie să vândă şi micii producători. Dacă am fi ieşit cu nişte mii de miei am fi blocat toată piaţa. Era preţul la 28 de lei, iar dacă zilele astea se stabilizează la 25 la carcasă, e bine.

Cu lâna am înţeles că e dezastru...

Desfacere aşa avea, dar problema e cu preţul. Preţul îl impune Turcia, singura ţară care mai cumpără. 2 lei pe kilogramul de lână fără impurităţi, fără scaieţi, lână albă, frumoasă. Mă costă mai mult tunsul decât îmi dau turcii pe ea. Din păcate noi ne-am distrus toate fabricile de covoare. Avem ceva contacte acum pentru livrarea lânei grosiere către industria construcţiilor de la noi, dar nimic concret. Ştiţi cum e? Dacă iei o haină de lână vara pe tine, clar nu transpiri ca într-una din material sintetic, iar iarna îţi ţine de cald. Şi decât s-o mai dau turcilor, mai bine să meargă la termoizolaţiile clădirilor de la noi.

 



Ultimele articole de Mihai PETEAN:


Comentarii articol (0)
Va rugam postati doar comentarii ce au legatura cu subiectul articolului. Ne rezervam dreptul de a nu publica textele ce contin cuvinte vulgare, expresii jignitoare sau atacuri la persoana, precum si pe cele care contin linkuri cu scop publicitar.
Nu exista nici un comentariu
Scrie un comentariu:




Cod securitate:
Introdu codul:


Trimite!
Comentarii Facebook:

Poate te-ar interesa si:

Dezvoltare software, optimizare web, agentie web, Centric IT