Sari la:

        MERSUL         

    TRENURILOR    

 

CURSE AUTOCAR

PROGRAM ECHIPE

Special

PARTENERI

Casa de Avocatura Coltuc


Newsletter
Continuă

Ioan-Aurel Pop un rafinat erudit, la preşedinţia Academiei Române: Spiritul nostru nu poate trăi fără spiritualitate, fără cultură
Categorie:   Cultura  Autor:  Cotidianul Transilvan  Data:  11.04.2018  Ora:  11:20  Citiri:  1384

Share:
Voteaza articolul:

Nota 0/5 (0 voturi)


Academicianul Ioan-Aurel Pop, rector al Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (din 2012), a obţinut 86 de voturi, în Adunarea Generală a  înaltului for, iar pe locul al doilea s-a situat academicianul Victor Voicu, cu 56 de voturi.

„Pentru mine, Academia Română, cea mai importantă instituţie de erudiţie, de consacrare, de cercetare şi de creaţie din această ţară, trebuie să reinstaureze încrederea în ea şi în celelalte instituţii ale statului pentru ca numele de România să ajungă din nou pe buzele tuturor, cum s-a întâmplat acum 100 de ani, când miracolul nostru românesc a uimit Europa prin Unirea cea Mare”, a spus Ioan-Aurel Pop, după alegerea în noua funcţie.

În vârstă de 63 de ani, academicianul Ioan-Aurel Pop este istoric.

S-a născut în satul Sântioana, judeţul Cluj, a absolvit Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov şi a urmat cursurile Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe care le-a încheiat ca şef de promoţie. În 1989 şi-a susţinut teza de doctorat intitulată Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI.

Este cercetător ştiinţific I şi director al Centrului de Studii Transilvane (din 1993) din cadrul Fundaţiei Culturale Române (ulterior Institutul Cultural Român), integrat Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române (din 2007), potrivit CV-ului său.

A desfăşurat o bogată activitate didactică, ca asistent, lector, conferenţiar, iar din 1996, este profesor la Departamentul de istorie medievală, premodernă şi istoria artei al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar din 2012 este rector al acestei universităţi. A fost profesor invitat la Universitatea din Pittsburgh, SUA (1991-1992), INALCO din Paris (1998), Universitatea din Trento (2001) şi Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia (2003-2008).

În perioada 1994 – 1995 a fost directorul Centrului Cultural Român din New York, iar, între 2003 şi 2007, directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia.


În 29 noiembrie 2001, Academia Română l-a ales membru corespondent, iar, pe 30 martie 2010, membru titular în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie. Trei ani mai târziu a rostit Discursul de recepţie Semnificaţia istorică a unor nume: român şi România.

Din 1990 este membru al Comisiei de istorie a relaţiilor internaţionale din cadrul Comitetului Internaţional de Ştiinţe Istorice (Milano), iar din 1999, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte (Paris); membru al Institutului pentru Întâlniri Internaţionale din Gorizia din 2005; membru al Ateneo Veneto, din 2005; membru în Comitetul ştiinţific al Institutului pentru cercetări de istorie socială şi religioasă din Vicenza, Italia, din 2006; membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Artă (Salzburg), din 2013; membru al International and Adult Continuing Education (IACE) Hall of Fame, din 2013; membru în Colegiul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (2013); membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2015); membru titular al Accademia Nazionale Virgiliana din Mantova (2015).

A fost membru în numeroase colegii şi consilii de redacţie: director, din 1994, al publicaţiei Transylvanian Review a Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române (cotată Thomson Reuters – ISI); membru în colectivul de redacţie al revistei Promemoria, revista institutului de istorie socială; preşedinte al colectivului de redacţie al revistei Articles. Creative Research and Art, Haifa, Israel; membru în colegiul editorial al Revistei de Politica Ştiinţei şi Scientometrie; Membru în Consiliul ştiinţific al publicaţiei Magazin istoric; membru în colegiul de redacţie al revistei Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie; membru în colegiul de redacţie al revistei Academica a Academiei Române; membru în colegiul de redacţie al revistei Zagreb; membru al Comitetului Ştiinţific de Onoare al Colecţiei Corpus membranarum Capuanarum, publicată de Edizioni Scientifiche Italiane şi Edizioni Palladio; membru în comitetul de onoare permanent al Anuarului Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia; membru în consiliul ştiinţific al Anuarului Arhivelor Mureşene; membru în colegiul de redacţie al revistei Akademos.

Este autor a peste 50 de cărţi, ediţii de izvoare istorice, tratate şi manuale universitare, volume îngrijite şi a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici în volume separate, reviste de specialitate şi publicaţii de cultură.

Din mulţimea volumelor de autor pot fi amintite Instituţii medievale româneşti: Adunările cneziale şi nobiliare (boiereşti) din Transilvania în secolele XIV–XVI (1991); Românii şi maghiarii în secolele IX–XIV: Geneza statului medieval în Transilvania (ed. I, 1996, ed. II, 2003; Istoria Transilvaniei medievale: De la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul (1997); Geneza medievală a naţiunilor moderne (secolele XIII–XVI) în 1998; Naţiunea română medievală: Solidarităţi etnice româneşti în secolele XIII–XVI (1998); Românii şi România: O scurtă istorie (1998; tradusă în engleză, italiană, germană şi spaniolă); Istoria, adevărul şi miturile (2002); Contribuţii la istoria culturii româneşti (2003); Istoria românilor (2010); Biserică, societate şi cultură în Transilvania secolului al XVI-lea. Între acceptare şi excludere (2012); De manibus Vallacorum scismaticorum, Romanians and Power in the Mediaeval Kingdom of Hungary (The Thirteenth and Fourteenth Centuries) în 2013; Cultural Diffusion and Religious Reformation in Sixteenth-Century Transylvania. How the Jesuits Dealt with the Orthodox and Catholic Ideas (2014); Eminescu şi Transilvania (sau elogiul culturii naţionale româneşti), Locul românilor în Europa – la confluenţa Occidentului latin cu Orientul bizantin, Lecţia de românism a românilor de la răsărit (sau Cum am devenit moldovean…), seria Rostiri Academice Româneşti (2014), Transilvania, starea noastră de veghe (2016).

Este coautor la sintezele: A History of Romania (1995, 1996, 1997); Istoria României: Transilvania (vol. I, 1997) şi unul dintre coordonatorii lucrărilor O istorie a românilor (1998, apărută în mai multe limbi); Istoria Transilvaniei (3 vol., 2003–2008; tradusă în engleză); Istoria României: Compendiu (2004, 2007; tradusă în engleză); Silviu Dragomir şi dosarul Diplomei Cavalerilor Ioaniţi (2009); Un italian la Bucureşti: Luigi Cazzavillan (1852-1903) în 2011; Tradiţie şi inovaţie în învăţământul agricol din Transilvania. Istoria Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, vol. I – De la începuturi până în 1945, în 2015…

Vorbitor de franceză, engleză, italiană, germană şi maghiară, Ioan-Aurel Pop a fost distins cu Premiul George Bariţiu al Academiei Române (1991), Premiul de excelenţă al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (2011) şi premiul Media de Excelenţă, din partea publicaţiei Gazeta de Cluj (2011).

De asemenea, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler din partea Preşedintelui Românei (2010), Ordinul de Onoare din partea Preşedintelui Republicii Moldova (2010), Medalia „Crucea Transilvană” din partea Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului (2014), cu titlul de Comandor al Ordinului Militar de România (2014), cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler (2015), Medalia „Crucea Şaguniană pentru laici” din partea Mitropoliei Ardealului (2015), Diploma „Meritul Academic” din partea Academiei Române (2015), Medalia „Crucea Nordului pentru mireni” din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord (2016), Ordinul „Palmes Academiques” în grad de Cavaler din partea Republicii Franceze (2016) şi Ordinul “Steaua Italiei”, în grad de Comandor din partea Republicii Italiene (2016).

Este Doctor Honoris Causa al universităţilor din Alba Iulia, Timişoara, Oradea, Cahul, Galaţi, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea de Stat din Chişinău, Universitatea Pedagogică ”Ion Creangă”’ din Chişinău, Universitatea ”Petru Maior” din Târgu Mureş.

„Academia Română are sediul în Bucureşti, dar este o instituţie naţională, 90% din români trăiesc în afara Capitalei. Ea trebuie să transmită din Capitală mesaje pentru întreg poporul român. Mesaje, sigur, în primul rând de ştiinţă, de cercetare, de creaţie, dar şi mesaje care să aducă răbdare, încredere şi speranţă. Ţara asta are nevoie de foarte, foarte multă răbdare, de foarte multă speranţă, de încredere în creaţia spirituală, în educaţie, de programe care să limiteze numărul de analfabeţi şi de analfabeţi funcţionali şi care să reaşeze educaţia pe un piedestal în care strămoşii mei au crezut pentru că aplicau formula ‘Ai carte, ai parte’. Erudiţia, cartea, cunoaşterea trebuie să ne caracterizeze ca popor şi să încercăm să ducem acest mesaj mai departe”, a arătat profesorul Ioan-Aurel Pop.

În noua funcţie „de reprezentare”, Ioan-Aurel Pop se angajează să fie un „comunicator” şi să transmită „mesajele potrivite” ale Academiei, în limba română, dar şi în limbile de circulaţie internaţională.

„Trebuie să reinstaureze dialogul acestei Academii cu celelalte academii, cu celelalte instanţe europene. Facem parte dintr-un for de elită al Europei – Uniunea Europeană. Trebuie să fim prezenţi şi să încercăm să ducem o imagine potrivită rolului pe care l-am jucat aici. Suntem cel mai numeros popor din Sud-Estul Europei, locuim în cea mai mare ţară din Sud-Estul Europei ca suprafaţă, iar ca resurse poată să fie acelaşi lucru. (…) Cine intră în Aula acestei clădiri, sub cupolele pe sub care au trecut Maiorescu, Bariţiu, Bărnuţiu, Lapedatu, Nicolae Iorga şi toţi ceilalţi, sigur că e privilegiat al sorţii, urmele paşilor lui rămân şi e foarte important ca acest sentiment să-l aibă şi poporul român. Un sentiment de trăinicie, de siguranţă, un sentiment de readunare a forţelor acestui neam, de readunare a celor care au plecat din disperare din această ţară, de revenire la valori şi mai ales la încredere, cum spuneam. Şi unul din pilonii încrederii trebuie să fie Academia Română”.

Domnia sa a accentuat că încrederea va trebui restaurată prin „onestitate, prin adevăr, prin dreptate şi prin foarte multă bunătate”. ”Pentru că nici adevărul şi nici dreptatea nu au valoare fără bunătate, care trebuie să ne caracterizeze. Şi o spun nu pentru că suntem în Săptămâna Patimilor şi pentru că vom trece cu ajutorul Domnului în Săptămâna Luminată, când trebuie să fim cu toţii buni, dar pentru că fără sentimentul acesta al dialogului întru bunătate nu putem face nici dreptate şi nu putem instaura nici adevărul”.

În opinia noului preşedinte al Academiei Române, ştiinţele exacte „sunt într-o competiţie inegală cu umanioarele”.

„Dar eu plec de la premisa că un suflet care face soft-uri şi hard-uri, un suflet care ne învaţă cum să accesăm mijloacele digitale de astăzi e totuşi un suflet şi trebuie să vadă şi ce a scris William Shakespeare, să se oprească la un sonet de Eminescu, să citească un roman de Rebreanu şi să vadă spre ce ne îndeamnă spiritul. Şi spiritul nostru nu poate trăi fără spiritualitate, fără aceste mari valori ale culturii. Şi membrii Academiei Române de la ‘umanioare’ sunt nişte mari personalităţi ale culturii noastre, care au scris şi care publică şi n-avem decât să traducem în alte limbi ce fac ei şi să menţinem spiritul viu întru domeniile astea pe care unii le numesc ale povestirii. Dar fără poveste ce ar fi viaţa asta!”, se destăinuia pofesorul.

Acad. Ioan-Aurel Pop a mai specificat că recuperarea patrimoniului Academiei „este o operă continuă, o sarcină a oricărui preşedinte (…), pentru că patrimoniul are o valoare sacră pentru forul academic”, aceasta trebuind să se facă nu prin „restitutio in integrum”, ci „prin dreapta despăgubire, la drepte compensaţii”.



Ultimele articole de Cotidianul Transilvan:


Comentarii articol (0)
Va rugam postati doar comentarii ce au legatura cu subiectul articolului. Ne rezervam dreptul de a nu publica textele ce contin cuvinte vulgare, expresii jignitoare sau atacuri la persoana, precum si pe cele care contin linkuri cu scop publicitar.
Nu exista nici un comentariu
Scrie un comentariu:




Cod securitate:
Introdu codul:


Trimite!
Comentarii Facebook:

Poate te-ar interesa si:

Dezvoltare software, optimizare web, agentie web, Centric IT