Sari la:

        MERSUL         

    TRENURILOR    

 

CURSE AUTOCAR

PROGRAM ECHIPE

Special

PARTENERI

Casa de Avocatura Coltuc


Newsletter
Continuă

Mici istorii clujene (VII): Picturile Bisericii Iezuite
Categorie:   De colectie  Autor:  Camelia POP  Data:  19.09.2011  Ora:  15:25  Citiri:  4809

Share:
Voteaza articolul:

Nota 5/5 (25 voturi)

Biserica catolică, urmărind să-și recâștige credincioșii trecuți la protestantism, a lansat un program artistic prin care urma să fie transmis un mesaj emoțional, clar și captivant. Stilul baroc excelează în utilizarea unor efecte dramatice pentru a stimula devoțiunea enoriașului față de splendoarea divinului. “Imaginea trebuia să miște sau să mângâie, să invețe, tulburând inima” (Victor I.Tapie, Barocul, ed.Stiintifica, Buc,1961).

Icoana este un suport al meditației, “ea tinde să fixeze mintea oamenilor asupra imaginii, care la rândul ei o trimite mai departe concentrând-o asupra realității pe care o simbolizează” (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. Artemis: București,1994).

Marea pictură a Altarului reprezintă Sfânta Treime, redată într-o manieră specific barocă fiind utilizat jocul de lumini și umbre. Privind atent putem observa un triunghi imaginar format din capetele Tatalui, Fiului și Porumbelul în zbor, simbol al Spiritului Sfânt.

În partea de jos a tabloului, arhanghelii Mihail și Gavril țin în mâini coroana mariană formată din douăsprezece stele spre care privesc cu evlavie.

Picturile bisericii iezuite elogiază totodată și momente din viața unor martiri iezuiți care și-au dedicat viața credinței lor.

Privește AICI minunatele icoane ale Bisericii Iezuite din Cluj

Prima capelă de pe latura dreaptă a bisericii este dedicată Sfântului Ignațiu de Loyola, întemeietorul “Societății lui Isus” (ordinul iezuit) al cărui obiectiv era “răspândirea credinței și aprofundarea învătăturii creștine de către credincioși” (Vasile Rus, Operarii in vinea Domini, Ed.Presa Universitară Clujeană: Cluj-Napoca, 2007). 

Sfântul așezat pe un nor decorativ se află în extaz, cu mâinile ridicate. Doi îngeri țin o coroană deasupra capului Sfântului glorificându-l, în timp ce un înger din spatele lui ține în mâini cartea cu statutul ordinului iezuit.

Un mare sfânt care și-a sacrificat viața pentru creștinarea păgânilor a fost Sfântului Xaverius, redat în pictura din prima capelă de pe latura stângă a bisericii. În centrul tabloului, Sfântul apare îngenunchiat cerând îndurare lui Dumnezeu. În mâna stângă, înclinată spre inimă, Sfântul ține o cruce și o floare de crin, iar cu mâna dreaptă arată spre poporul aflat în suferință. Din mulțime se distinge o femeie îmbracată în haine galbene care-și dezvăluie brațul atins de ciumă. Copilul ei zace la picioarele ei răpus de aceași boală. Tabloul ilustrează unul dintre miracolele făptuite de Sf. Xaverius, “apostolul de Indii”: însănătoșirea femeii și a copilului ei. (Nicolae Sabău, Metamorfoze ale barocului transilvănean. Pictura, Ed.Dacia: Cluj-Napoca, 2005).

Un alt protector împotriva epidemiilor, în primul rând a ciumei, a fost Sfântului Ioan Nepomuk, iubit de creștinii din Europa Centrală. Amintirea lui se păstrează vie prin picturi și statui în mai multe orașe ale Transilvaniei. El a fost considerat și protectorul Banatului.

A trăit în secolul al XIV-lea în Cehia și legenda ne spune că în calitatea sa de vicar al bisericii a plătit cu viața secretul spovedaniei.

Tabloul care îl înfațișează pe Sf. Nepomuk este situat pe latura nordică a bisericii. Sfântul reprezentat în haine de canonic ține în mâna dreaptă o cruce, iar în stânga limba tăiată pe care o arată Ochiului lui Dumnezeu încadrat într-un triunghi puternic luminat. O mulțime de îngerași însuflețesc compoziția reprezentând o contrapondere la lumea întunecată din partea de jos a tabloului unde Sfântul împinge în apele învolburate un demon. În partea dreaptă a tabloului e redată scena morții tragice a Sfântului, înecat în râu din ordinul suveranului Boemiei, pentru că a refuzat să dezvaluie păcatele spovedite de regină.

Altarul de pe latura sudică a bisericii este dedicat Sfântului Calasanza, patronul Ordinului Piarist. Iosif de Calasanza, călugăr franciscan, a întemeiat la mijlocul secolului al XVI-lea un ordin dedicat educației copiilor săraci.

Piariștii pătrund în Transilvania în secolul al XVIII-lea, primind din partea Împărătesei Maria Tereza în anul 1776 biserica de pe strada Universității în condițiile desființării temporare a Ordinului Iezuit de către papa Clement al XIV-lea.

Pictura Sfântului Calasanza îl reprezintă pe renumitul pedagog în genunchi invocând protecția Sfintei Fecioare pentru elevii lui săraci. (Nicolae Sabău, Metamorfoze ale barocului transilvănean. Pictura, Ed. Dacia: Cluj-Napoca, 2005.)

Ambele tablouri, ale Sfântului Nepomuk și a Sfântului Calasanza, au fost așezate în biserică după intrarea acesteia în posesia Ordinului Piarist.

Biserica de pe strada Universității, construită de iezuiți și apoi cedată piariștilor reprezintă primul edificiu catolic construit în Transilvania după reforma protestantă și totodată și primul edificiu ecleziastic în stil baroc renumit prin monumentalitatea sa.

(va urma)

Bibliografie:

Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionar de simboluri, Ed.Artemis, Buc.1994.
Vasile Rus, Operarii in vinea Domini, ed.Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007.
Nicolae Sabău, Metamorfoze ale barocului transilvănean. Pictura, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2005.
Victor I.Tapie, Barocul, Ed.Stiințifică, Buc.1961.



Ultimele articole de Camelia POP:


Comentarii articol (0)
Va rugam postati doar comentarii ce au legatura cu subiectul articolului. Ne rezervam dreptul de a nu publica textele ce contin cuvinte vulgare, expresii jignitoare sau atacuri la persoana, precum si pe cele care contin linkuri cu scop publicitar.
Nu exista nici un comentariu
Scrie un comentariu:




Cod securitate:
Introdu codul:


Trimite!
Comentarii Facebook:

Poate te-ar interesa si:

Dezvoltare software, optimizare web, agentie web, Centric IT