Sari la:

        MERSUL         

    TRENURILOR    

 

CURSE AUTOCAR

PROGRAM ECHIPE

Special

PARTENERI

Casa de Avocatura Coltuc


Newsletter
Continuă

Neomarxismul UE lovește tradițiile și suveranitatea prin Convenția de la Istanbul
Categorie:   Din lume  Autor:  Mihai PETEAN  Data:  27.03.2018  Ora:  00:26  Citiri:  7608

Share:
Voteaza articolul:

Nota 5/5 (13 voturi)

Feciorul de 13-16 ani: “Tati, tati…Vreau să fiu femeie și să folosesc toaleta femeilor!” / Tatăl:  “...?!?!fghdfhtyu?!?! ” / Copilul : “Am văzut la școală un film cu transgenderi și am  dreptul  de a alege ce sunt” / Tatăl: “Îți dau să ai de unde alege. De mâine nu mai mergi la nici un fel de ore de astea !” / Copilul “Tu ești un agresor cu femeile și nu ai dreptul să mă educi și să îmi spui la ce cursuri să mă duc! Și să nu uit! Udatul de Paște e un abuz!” / Tatăl:  “......?!?fgdyrtf!?!?! ”

***************

Dialogul de mai sus nu e un SF. Câtuși de puțin. El nu că poate deveni realitate, ci este o realitate în România, asumată de Guvern, ratificată de Parlament și protejată de Convenții Internaționale, care vor modifica legislația românească. Totul se învârte în jurul Convenției de la Istanbul, un rahat ambalat frumos ca să nu miroase.

Lipsa dezbaterii duce la mocirla valorilor tradiționale

Societatea românească este preocupată de teme false, de pâine și circ, de plescăit în fața mizeriilor mărunte de cine pe cine a arestat, cine câți ani de pușcărie a primit și de telenovele de genul cine de cine și cum a divorțat. În acest timp dezbaterea publică pe teme deosebit de importante lipsește cu desăvârșire. Iar dacă dezbaterea lipsește nu înseamnă că România nu se aliniază unor norme internaționale care ne afectează direct și dureros de mult viața de zi cu zi, și viitorul copiilor noștri. În liniște, fără zarvă, fără ecou, fără ca Biserica să se opună, Guvernul semnează și își asumă, Parlamentul ratifică, iar modificările legislative devin de neevitat. Totul în numele luptei împotriva violenței domestice, când, de fapt, discutăm (sau mai bine spus habar nu avem), de implementarea unui desăvârșit  marxism cultural, concept asupra căruia vom reveni mai târziu.

Referendumul privind căsătoria, mic copil față de Convenția de la Istanbul

În ultima perioadă, în spațiul public românesc, tema modificării Constituției în sensul stipulării sintagmei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie (în prezent, Constituţia prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi) cunoaște aprinse dezbateri. Tema  - călărită de partide și folosită ca armă electorală - este însă, una minoră. Aproape banală în comparație cu ceea ce a semnat, asumat și ratificat România.

Calul Troian, varianta de la Istanbul

Convenția Internațională pentru Combaterea Violenței împotriva Femeii și a Violenței Domestice, pe scurt Convenția de la Istanbul reprezintă un tratat internațional adoptat de Consiliul Europei pe 11 mai 2011 care are ca scop prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a infractorilor. Convenția de la Istanbul stabilește că tolerarea și nepedepsirea unor acte de violență împotriva femeilor precum violul, violența domestică, hărțuirea sexuală, căsătoriile forțate sau sterilizarea forțată constituie încălcări ale drepturilor omului și forme de discriminare pe criteriul de gen. Femeile au dreptul de a trăi în siguranță atât în spațiul public cât și în cel privat, pe stradă sau la serviciu, cât și acasă. Până aici toate bune și frumoase. Numai că, așa cum vom vedea mai încolo, Convenția de la Istanbul este un cal troian.

Viteză amețitoare. 5 luni de la proiect de lege la Lege promulgată

În România, Convenția de la Istanbul a fost semnată și asumată din partea Guvernului României la 27 iunie 2014, la Strasbourg, de Rovana Plumb, ministrul Muncii Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice din cabinetul Ponta. După un an, în septembrie 2015, Guvernul Ponta, prin HG, supune președintelui spre aprobare, pentru a fi supus parlamentului spre adoptare, proiectul de Lege privind ratificarea Convenției. În 13 octombrie 2015 Adresa Președintelui și Adresa Guvernului ajunge pe masa Camerei Deputaților și peste NUMAI O LUNĂ, pe 18 noiembrie, proiectul este adoptat de Camera Deputaților, cu unanimitate de voturi: 204 deputați din 204 prezenți (Camera are 329 deputați). Mai departe, în aceeași zi proiectul aprobat este înaintat la Senat, Cameră care pe 29 februarie 2016, cu 100 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă adoptă proiectul. În continuare, pe 8 martie Legea este trimisă la președinte spre promulgare, iar apoi pe data de 16.03.2018 proiectul este promulgat prin decretul 306/2016 și devine Legea 30/2016, publicată ulterior în Monitorul oficial nr 224 / 2016. De la adresa Guvernului din septembrie 2015 până la promulgare au trecut 5 luni. Câtă operativitate. Câtă rapiditate. Totul fără absolut nici o dezbatere publică. Totul fără absolut nici o poziție. Totul fără absolut nici o analiză de profunzime în media. Câtă grabă! Câtă slugărnicie în fața marxismului cultural !  Asta, așa cum vom vedea,  spre deosebire de alte state, demne, verticale si cu principii sănătoase.

Drumul spre Iad e pavat cu bune intenții

Dar ce este Convenția Internațională pentru Combaterea Violenței împotriva Femeii și a Violenței Domestice, pe scurt Convenția de la Istanbul sau în limbaj bruxelez Tratatul 210 ? Textul integral al Convenției, precum și Legea 30/2016 privind ratificarea le găsiți aici !

Indiscutabil, Convenția de la Istanbul este un act internațional ce vine în sprijinul femeilor acționând pentru protejarea femeilor împotriva tuturor formelor de violență și prevenirea, pentru încriminarea și eliminarea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, contribuind la eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, promovarea egalității între femei și bărbați și emanciparea femeilor precum și pentru protejarea și sprijinirea tuturor victimelor violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Definirea genului ca atribut social

Numai că sub acest ambalaj teribil de frumos se ascund multe idei, principii, reguli și concepții care tulbură orice societate creștină cu principii sănătoase.

În primul rând să notăm Art 3 litera f: "femeile" includ fetele cu varsta de pana la 18 ani. Deci femeie înseamnă inclusiv persoanele de gen feminin sub 18 ani. Practic de la 0o zi la 999 ani. și am deschis Cutia Pandorei vorbind despre gen. Convenția de la Istanbul este primul act internaționl ce redefinește noțiunea de sex. Art 3 lit c : "gen" va insemna rolurile construite social, comportamentele, activitatile si insusirile pe care o societate data le considera adecvate pentru femei si barbati”.

Până acum singura definiție a „genului” într-o convenție internaționala era oferită de Statutul de la Roma, care vorbea de gen ca de un sinonim pentru sexul biologic. Convenția de la Istanbul face însă deosebirea dintre sex și gen. Genul devine un fel de sex social, o construcție ce poate varia (!!) independent de sexul biologic, încărcătura ideologică fiind deosebit de puternică. Adică omul se naște neutru și pe durata vieții își poate schimba genul când și cum consideră, genul fiind un atribut social pe care societatea îl oferă unei persoane!! În traducere, el e băiețel de 14 ani, dar vrea să fie fetiță! Sau ea e fetiță dar vrea să fie băiețel cu atributele specifice pe care i le conferă societatea ! Cităm de pe site-ul Guvernului : “Convenţia este primul tratat internaţional care conţine o definiţie a genului şi recunoaşte că femeile şi bărbaţii nu sunt doar diferenţiaţi din punct de vedere biologic, ci că există o categorie a genului, definită social, care le conferă acestora roluri şi comportamente specifice“. Practic se neagă existenta diferențelor naturale dintre cele două sexe biologice.

Stereotipul bărbat = agresor

Și mergem mai departe. Convenția de la Istanbul practic demonizează ideea de bărbat, prezentându-ne stereotipul bărbat = agresor. Cităm din preambulul actului internațional: “Violenta impotriva femeilor este o manifestare a relatiilor istoric inegale de putere dintre femei si barbati, care au condus la dominarea asupra si la discriminarea impotriva femeilor de catre barbati si la impiedicarea avansarii depline a femeilor”.....“Natura structurala a violentei impotriva femeilor drept violenta de gen si violenta impotriva femeilor este unul dintre mecanismele sociale cruciale, prin care femeile sunt fortate intr-o pozitie subordonata comparativ cu barbatii”. Toate acestea deși, potrivit studiilor general acceptate, femeile și bărbații recurg la violență fizică și verbală aproape la fel de des, 70% din agresiunile non reciproce provenind de la femei ! E clar, bărbații, toți bărbații, din vremuri ancestrale, au fost și sunt niște asupritori ai femeilor.

Dincolo de acestea, ce ne facem cu problematica violenței exercitate asupra copiilor în general ?!  Femeile, inclusiv cele sub 18 ani, OK sunt protejate....dar băieții?

Dreptul părinților de a alege educația copiilor, anulat. Udatul e Paște,  interzis!

Revenind la ideea de gen și libertatea conferită femeilor (atenție, unde sunt incluse și persoanele sub 18 ani!) ce cuvânt mai au de spus părinții în viziunea Convenției de la Istanbul ,act semnat, asumat și ratificat de România ?! Aici lucrurile devin absolut îngrijorătoare. Citiți cu atenție:

Articolul 12 - Obligatii generale
1. Partile vor lua masurile necesare pentru a promova schimbarile in modelele sociale si culturale de comportament al femeilor si barbatilor, in vederea eradicarii prejudecatilor, obiceiurilor, traditiilor si a altor practici care sunt bazate pe ideea de inferioritate a femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei si barbati”. 

Articolul 14 - Educatie
1. Partile vor face, acolo unde este cazul, demersurile necesare pentru a include material didactic pe probleme, cum ar fi egalitatea intre femei si barbati, rolurile de gen nestereotipe, respectul reciproc, rezolvarea nonviolenta a conflictelor in relatiile interpersonale, violenta de gen impotriva femeilor si dreptul la integritate personala, adaptate capacitatii in evolutie a elevilor, in curriculumul formal si la toate nivelurile de educatie.
2. Partile vor face demersurile necesare pentru a promova principiile la care s-a facut referire in alineatul 1 in institutiile educationale informale, precum si in institutiile sportive, culturale si recreative si in mass-media.

Articolul 33 - Violenta psihologica
Partile vor lua masurile legislative sau alte masuri necesare pentru a asigura faptul ca este incriminat comportamentul intentionat de prejudiciere a integritatii psihologice a unei persoane prin constrangere sau amenintari.

Legat de Art 12 cine va stabili respectivele prejudecăți, obiceiuri, tradiții care trebuie eradicate ?! (vom vedea mai târziu cine !).Vor ajunge niște persoane să stabilească unei națiuni întregi ce obiceiuri și tradiții trebuie eliminate ? Obiceiuri și tradiții care de mii de ani au fost păstrate în identitatea nației respective ca fiind definitorii? Și, nu săriți, nu mă refer aici la barbara mutilare genitală a fetițelor. Ci, de exemplu, la stropitul de Paște ! Care este, fără îndoială, un obicei bazat pe roluri stereotipice ! Se atentează oare la însăși identitatea spirituală a unei națiuni, aplicându-se un globalism plat universal ? Iar acesta este doar începutul. Sfârșitului !

Iar legat de Articolul 14, este dat de pământ dreptul părinților de a stabili copiilor o educație conform propriilor convingerilor religioase și filozofice. Dacă vine copilul acasă și povestește la 12-13 ani cum e încurajat a explora alte genuri, deși el s-a născut biologic cu un gen!, sau dacă din informațiile primite la ore de educație sexuală povestește despre conceptele de transgen, aceptare orientare sexuală, părintele nu va putea să îi interzică ulterior să mai participe la așa ceva și nici nu va putea cere socoteală școlii pentru curiculă.
Și raportându-ne la definirea anterioară a genului din Convenția de la Istanbul, dacă fetița de 12 ani (mă scuzați, femeia, în concepția Convenției!) are “avioane” de a fi tratată ca bărbat, părintele nu va putea refuza dorința, putând a fi acuzat și incriminat pentru violență psihologică împotriva fetiței (femeii, mă scuzați!).

Toate acestea în ciuda celor stipulate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care, în Art 2, Protocolul 1, spune că Dreptul părinților de a-și instrui copiii este un drept fundamental, care nu poate fi abrogat sau limitat în mod intenționat “Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea funcțiilor pe care și le va asuma în domeniul educației și învățământului, va respecta dreptul părinților de a asigura această educație și acest învățământ conform convingerilor lor religioase și filozofice”. Chiar și Declarația Universală a Drepturilor Omului conferă părinților dreptul de prioritate în alegerea felului de învățământ pentru copiii lor minori. Cum e  și normal, părinții au răspunderea în instruirea copiilor și, normal, cele mai mari drepturi în alegerea acestei instruiri (alături de stat și școală, care trebuie să conlucreze cu părinții în alegerea instruirii). Nici statul și nici școală nu trebuie să impună copiilor o educație contrară convingerilor religioase și filozofice ale părinților. Numai că această Convenție de la Istanbul se îndepărtează îngrijorător de aceste concepte în ceea ce privește rolul părinților în alegerea instruirii copiilor !

Secretul profesional, un abuz

Și infernul continuă. Libertatea femeilor, a se citi aici inclusiv a fetițelor-fetelor sub 18 ani, este asigurat. Iar dacă dreptul părinților a fost suprimat, iar atentatul asupra obiceiurilor și tradițiilor realizat, e momentul următorului pas. Si cine este stâlpul păstrării obiceiurilor și tradițiilor creștine? Bravos, Biserica ! Dincolo de dogmă, religia. Așa că să dăm drumul bilei demolatoare. Și până la Biserică să ne asigurăm că secretul profesional este distrus.

Articolul 28 - Raportarea de catre profesionisti
Partile vor lua masurile necesare pentru a asigura faptul ca regulile de confidentialitate impuse de legislatia interna anumitor profesionisti nu constituie un obstacol, in calea raportarii lor, in conditii adecvate, catre organizatiile sau autoritatile competente, daca au motive rezonabile sa creada ca a fost savarsit un act grav de violenta, acoperit de sfera de aplicare a prezentei conventii, si ca sunt de asteptat alte acte grave de violenta.
Adică psihologii, doctorii, terapeuții sau preoții sunt obligați să devină niște informatori ai statului sau a ONG-urilor. Evident, dacă există motive rezonabile. Serios ?!

Să demolăm ultimul bastion, Biserica, Religia

Articolul 42 - Justificari inacceptabile pentru infractiuni, inclusiv infractiunile comise in numele asa-numitei "onoare"
1. Partile vor lua masurile legislative sau alte masuri necesare pentru a se asigura ca, in cadrul unei proceduri penale initiate in urma comiterii oricareia dintre actele de violenta care intra sub incidenta domeniului de aplicare a prezentei conventii, cultura, obiceiul, religia, traditia sau asa-numita "onoare" nu vor fi considerate ca o justificare a acestor acte. Acest lucru se refera, in special, la afirmatiile ca victima a incalcat normele sau obiceiurile culturale, religioase, sociale sau traditionale ale comportamentului adecvat.
2. Partile vor lua masurile legislative sau alte masuri necesare pentru a se asigura ca incitarea de catre orice persoana a unui copil de a comite oricare dintre actele prevazute la alineatul 1 nu va diminua raspunderea penala a persoanei respective pentru actele comise.

Cultura, obiceiul, religia, tradiția sau așa-numita onoare nu vor fi considerate ca o justificare. Iar referirea se face atât la actele de violență, cât și la violența psihologică. Căsătoria, ca regulă, și nu regulă!, dintre un bărbat și o femeie devine o chestiune religioasă, o tradiție, bazată pe un comportament stereotip. Trebuie eliminată. În acest tumult incredibil, referendumul și modificarea Constituiției poate fi considerat un act împotriva Convenției de la Istanbul, asumată și ratificată de România. Iar susținerea că Dumnezeu a creat lumea și bărbatul, iar din coasta acestuia femeia, poate provoca unui copil violență psihologică. Conceptul trebuie înlăturat. Ca să nu mai vorbim de o serie de lucruri ce țin de morala, de organizarea și autonomia Bisericii. De exemplu excluderea femeilor de la primirea Tainei Preoției. Stigmatizare, tradiție, obicei, comportament stereotip. Este contra Convenției de la Istanbul. Vom avea femei preoți ?! Și tot în Litera și Spiritul Convenției de la Istanbul, școlile confesionale, patronate de Biserică, vor deveni ilegale. Și apropos, dacă băiețelul de 10 ani se visează fetiță va avea voie să folosească toaleta fetelor de la școală, profesorii urmând a permite și încuraja acest lucru?

Suveranitatea și Identitatea națională, o glumă

În final, ultima provocare. Dacă subminarea identității unei națiuni a fost implementată, putem trecem la însășți subminarea suveranității naționale. Capitolul IX al Convenției este despre Mecanismul de monitorizare. Extrase din Convenție: Articolul 66-Grupul de experti in interventia contra violentei impotriva femeilor si a violentei domestice. Grupul de experti in interventia contra violentei impotriva femeilor si a violentei domestice (denumit in continuare "GREVIO") va monitoriza implementarea prezentei conventii de catre parti. Membrii sai vor fi alesi de Comitetul partilor din randul candidatilor nominalizati de catre parti, dintre cetatenii partilor, pentru un mandat de patru ani, care poate fi reinnoit o singura data. Ei se vor intruni in calitatea lor individuala si vor fi independenti si impartiali in exercitarea functiilor lor si vor fi disponibili pentru a-si indeplini atributiile intr-o maniera eficienta. GREVIO va adopta propriile sale reguli de procedura. Membrii GREVIO si ceilalti membri ai delegatiilor care efectueaza vizitele de tara in conformitate cu articolul 68 alineatele 9 si 14 se vor bucura de privilegiile si imunitatile stabilite in anexa la prezenta conventie. Partile vor depune la secretarul general al Consiliului Europei, in baza unui chestionar elaborat de GREVIO, un raport privind masurile legislative si alte masuri, care implementeaza dispozitiile prezentei conventii, pentru a fi analizat de catre GREVIO. GREVIO va analiza raportul prezentat in conformitate cu alineatul 1 impreuna cu reprezentantii partii in cauza.
GREVIO poate primi informatii privind implementarea Conventiei din partea organizatiilor neguvernamentale si a societatii civile, precum si din partea institutiilor nationale pentru protectia drepturilor omului.  GREVIO va lua in considerare informatiile existente disponibile din partea altor instrumente si organisme regionale si internationale din domeniile care se incadreaza in sfera de aplicare a prezentei conventii. . Pe baza tuturor informatiilor primite si a comentariilor din partea partilor, GREVIO va adopta raportul sau si concluziile sale privind masurile luate de catre partea in cauza pentru a implementa dispozitiile prezentei conventii. Acest raport si concluziile vor fi transmise partii in cauza si Comitetului partilor. Raportul si concluziile GREVIO vor fi facute publice la data adoptarii lor, impreuna cu eventuale comentarii ale partii in cauza.
Fara a aduce atingere procedurii din alineatele de la 1 pana la 8, Comitetul partilor poate adopta, pe baza raportului si a concluziilor GREVIO, recomandarile adresate acestei parti:
a) privind masurile ce trebuie luate pentru implementarea concluziilor GREVIO, stabilind o data pentru prezentarea informatiilor privind implementarea lor, daca este necesar; si
b) vizand promovarea cooperarii cu respectiva parte pentru implementarea adecvata a prezentei conventii.  Parlamentele nationale vor fi invitate sa participe la monitorizarea masurilor luate

Mai discutăm de suveranitate națională? Mai discutăm de identitate națională? De tradiții și obiceiuri? Să fim seriosi? GREVIO va organiza tradițiile și obiceiurile statelor semnatare. De asemenea, va elabora modul de implementare al celor prevăzute de Convenție. Iar rapoartele, un fel de MCV, vor pune presiune pe statele membre, fiind o posibilă pârghie bună de acționat în luarea unor decizii din partea statului în cu totul alte direcții.

Mai există Guverne care țin la valorile strămoșești și naționale

Ei, acum înțelegeți de ce de la trimiterea la Parlament până la promulgare au trecut doar câteva luni? De ce semnarea s-a făcut elogiind strict lupta privind violența împotriva femeii? De ce nici un cuvânt despre toate cele mai de sus? De nu a existat o dezbatere publică? Ceea ce însă miră e tăcerea Bisericii! Dar, nu acesta a fost scenariul în întreaga Europa! Până acum, Convenția de la Istanbul  fost semnată de 44 state: Albania, Andorra, Armenia, Austria, Belgia, Bosnia Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Monaco, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Moldova, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Macedonia, Turcia, Ucraina, Marea Britanie. Dintre acestea însă nu au ratificat-o 16 state: Armenia, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Moldova, Slovacia, Ucraina, Marea Britanie. Canada, SUA, Rusia sau Japonia nici măcar nu au semnat Convenția. Deloc întâmplător, statele care nu au ratificat sunt în mare parte cele din Grupul de la Vișegrad (Grupul V4 = Cehia, Ungaria, Polonia Slovacia) și statele europene. Prima categorie este o puternică voce opozantă globalismului și anihilării identității naționale promovate de Bruxelles, iar statele est europene sunt cunoscute pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor milenare.

Convenția de la Istanbul, subiect de campanie în alegeri prezidențiale și Parlamentare

În acest context, într-o serie de state europene au avut loc adevărate furtuni pe tema semnării - ratificării Convenției de la Istanbul. Nu doar dezbatere publică, ci și o implicare a Bisericii și o luptă politică acerbă, scrutinuri electorale prezidențiale sau parlamentare fiind tranșate în această dispută. Cel mai de curând, Slovacia a anunțat că nu va ratifica Convenția. Premierul Robert Fico, temându-se de puternica voce a Bisericii și a Partidul Naţional Slovac (SNS) a anunțat că deşi Slovacia va adopta în legislaţie toate măsurile menite să combată violenţa împotriva femeilor, nu va ratifica tratatul, numindu-l un document controversat, ce ar putea încălca Constituţia şi duce la legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. „Nu putem adopta măsuri care ar veni în contradicţie cu convingerile şi sentimentele oamenilor din unele state”, a punctat premierul slovac. Convenţia de la Istanbul „pune în mod inutil sub semnul întrebării diferenţele naturale între bărbaţi şi femei şi le numeşte «stereotipuri»”, chiar dacă urmăreşte scopul nobil al eliminării violenţei împotriva femeilor, a mai explicat Fico.

La începutul acestui an și Bulgaria, care deţine preşedinţia în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene, a retras Convenţia de la ratificarea în Parlament, din cauza opoziţiei puternice exprimate de grupuri religioase şi politice.

În Ungaria, alt stat care nu a ratificat Convenția, președintele Viktor Orban a făcut din acest aspect un subiect de campanie pentru alegerile prezidențiale din acest an.

În Polonia s-au pierdut alegeri prezidențiale pe acest subiect. În aprilie 2015, ex președintele polonez Bronislaw Komorowski a ratificat Convenția, ignorând apelurile dreptei conservatoare și Bisericii catolice de a bloca demersul, entități ce afirmau că  documentul introduce în cultura și sistemul legal polonez noțiuni ce îi sunt străine, dintre care în special "teoria genului", descrisă de Episcopatul polonez ca "extremistă și neomarxistă". Opoziția a făcut din acest subiect un glonț de argint pentru alegerile prezidențiale, iar în luma mai, președintele Komorowski, Platforma Civică, a pierdut alegerile în favoarea conservatorului social Andrzej Duda, Partidul Lege și Ordine, un apropiat de Biserica Catolică. Apoi, în octombrie 2015 cu Convenția de la Istanbul una din temele electorale, partidul eurosceptic Lege şi Justiţie (PiS, conservator) a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile parlamentare, cu 37,6% din voturile exprimate, ceea ce i-a oferit o majoritate absolută în noul Parlament - o premieră de la căderea comunismului.

Anterior, până și semnarea tratatului a avut conotații politice ample. Polonia a semnat tratatul în decembrie 2012, când la putere era Guvernul lui Donald Tusk. La alegerile parlamentare de cu un an înainte, Platforma Civică a lui Tusk a obținut 39,18% din locurile din Sejm, Parlamentul Polonez, ceea ce l-a pus în situația inedită pentru un premier polonez de după căderea comunismului de a rămâne la guvernare în urma alegerilor parlamentare. Bucurându-se de sprijin popular, dar ignorând criticile Bisericii și ale euroscepticilor, Tusk a semnat Convenția. Din acel moment a început declinul Platformei Civice, declin ce a culminat cu pierderea alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2015 în favoarea euro scepticilor. Însă, semnatarul Convenției, fostul premier Donald Tusk, a ajuns în vara lui 2017 preşedintele Consiliului European. Post numit de liderii europeni (şefii de stat sau de guvern ai ţărilor membre ale UE) și nu ales ! Totul are un preț, nu-i așa ...?!

Marxismul cultural și corectitudinea politică

Ei și am ajuns la vorba episcopatului polonez… neomarxism și marxism cultural!

Marxismul cultural este un termen larg care se referă la propaganda și aplicarea ‘Teoriei Critice’ și, mai general, la influența culturală, politică și academică a anumitor elemente ale ideologiei Stângii contemporane. Rădăcinile marxismului cultural se găsesc în ceea ce se numește generic Școala de la Frankfurt, adică gânditorii care au îmbrățișat ideile propagate de la Institutul pentru Cercetări Sociale al Universității Goethe din Frankfurt în perioada interbelică. Ulterior ideile și fondatorii școlii au traversat Atlanticul și au ajuns pe Tărâmul Făgăduinței. Marxismul cultural este de fapt corectitudinea politică sau multiculturalismul. Adică translatarea marxismului economic în termeni culturali. Iar obiectivul principal al marxismului cultural este distrugerea valorilor tardiționale. Teoria curentului a fost concepută de vechii marxiști, care însă văzând că Revoluția marxistă nu are succes au schimbat teoria. Astfel că marxismul ideologic a trecut la marxismul cultural. Astfel, ‘Clasa muncitoare’ a fost înlocuită cu ‘minoritățile, conflictul de clasă dintre bughezie și proletariat, dintre cei ce au și cei ce nu au, s-a transformat în conflictul dintre ‘oprimați’ și ‘opresori’, conflictul dintre cei ‘cu privilegii’ și cei ‘fără privilegii’. Grupurile majoritare sunt definite automat ca privilegiate/opresive, în timp ce grupurile minoritare sunt etichetate automat ca defavorizate/oprimate. Astfel, dacă în marxismul clasic, clasa muncitoare era oprimată de clasele conducătoare, noua teorie susținea că toată societatea era oprimată psihologic de instituțiile civilizației occidentale, din care prima era familia. În acest sens, credințele tradiționale asupra rolurilor de gen și asupra moralității sexuale, au fost numite „prejudecăți”, unii mergând chiar și mai departe și comparându-le cu tradițiile care au permis apariția fascismului în Europa. Marxismul cultural împarte societatea simplu, în două, opresori și victime, opinând că istoria și realitatea au fost create de acele grupuri care controlau instituțiile tradiționale. Se năștea o  coaliție a victimelor, care, așa cum se nota de către adepții curentului va fi structura centrală din care vor răsării noii lideri ai revoluției marxiste, în locul clasei muncitoare! O coaliție cu rol de victimă, formată din minorități – negri, femei și homosexuali.

Justiția Socială, feminismul, neoprogresismul și postcolonialismul, ca să numim numai câteva, sunt toate mișcări inspirate sau generate de Teoria Critică sub umbrela acestui marxism cultural. Iar în acest context libertățile individuale se supun nevoii de existență a minorităților, așa cum nota Herbert Marcuse, în 1965 -  „Minoritățile mici și lipsite de putere care luptă cu falsa conștientizare și beneficiarii ei trebuie ajutate. Continuarea existenței lor ESTE MAI IMPORTANTĂ DECÂT PREZERVAREA DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR încălcate care garantează puteri constituționale celor care ‘asupresc’ aceste minorități”. Astfel că rasismul și sexismul au fost redefinite ca produse ale combinației dintre prejudecăți plus putere. 

Mai departe, opiniile diferite sunt descrise ca „frici iraționale” sau „fobii”. De exemplu, o persoană care nu se simte confortabil trăind ca minoritară într-o comunitate dominată de imigranți musulmani este decretată „islamofobă”, din moment ce a dori să trăiești printre persoane cu etnie și cultură similara cu a ta (alta decât cea musulmană) este considerată o „boală”, o „fobie”. Dimpotrivă, când musulmanii pakistanezi care trăiesc în Marea Britanie manifestă preferință de grup, trăind într-o zonă a orașului transformată într-un mini – Pakistan, atunci nu mai vorbim de „boală” sau de „fobie”, ci numai despre „multiculturalism”.

O manifestare populară și propagandistică a Marxismului Cultural este Corectitudinea Politică, în cadrul căreia canalele media și doctrinarii științelor sociale fac un exercițiu obligatoriu din punerea la îndoială a limbajul comun. Astfel, imigranții ilegali trebuie numiți „migranți nedocumentați”, în timp ce discriminarea etnică pozitivă (privilegii pentru minorități exclusiv pe baza apartenenței la acea minoritate) este numită „acțiune afirmativă”. În prezent, trăim într-o societate hipersensibilă, în care trendurile sociale și „sentimentele” au anulat realitățile biologice obiective, fiind factori decisivi în stabilirea a ceea ce este corect sau greșit.

Și nu în ultimul rând însăși definirea Libertății în accepțiunea lui Winston,  din 1984 a lui Orwell,  “libertatea de a spune că 2+2=4”, este pusă în pericol.

Toate acestea fiind spuse, e timpul, chiar și acum după semnare și ratificare, să înceapă dezbaterea și în România. Mai avem valori morale? Le apărăm? Mai avem Biserică? Este ea un far călăuzitor ? Ne mai dorim păstrarea obiceiurilor și tadițiilor ?! România, trezește-te !




Ultimele articole de Mihai PETEAN:


Comentarii articol (2)
Va rugam postati doar comentarii ce au legatura cu subiectul articolului. Ne rezervam dreptul de a nu publica textele ce contin cuvinte vulgare, expresii jignitoare sau atacuri la persoana, precum si pe cele care contin linkuri cu scop publicitar.
Oli  2018-10-11 12:40:15
Va rog sa imi spuneti, se mai poate schimba ceva acum?
adria  2018-04-03 04:47:41
Mulțumiri pentru articol, domnule PETEAN. Mă așteptam să se producă un seism politic după revelațiile făcute. Este cel mai grav document, o adevărată bombă cu efect întârziat, pe care l-am citit vreodată legat de soarta țărișoarei noastre. Este cumplit de dureros că, deși are ceva anișori, a trecut neobservat de miriadele de ONG-uri și mai ale de Biserică. Iar am fost păcăliți, trădați (nu găsesc un cuvânt mai puternic)! Până când ?? Trebuie pusă presiune maximă pe factorii politici ca să denunțe acest infernal document și să retragă România de la această Convenție. În 2015, când se lucra pe șest la ratificarea Convenției de la Istanbul, România (prin proaspătul președinte Iohannis) s-a alăturat inițiativei 'HeForShe Impact Champions' care are ca prioritate internațională "angajarea factorilor-cheie de decizie din guverne, corporații și universități din întreaga lume pentru a conduce schimbarea omenirii începând de la vârf (top-down) și pentru a avansa și obține EGALITATEA DE GEN pentru toți."(http://www.heforshe.org/en/impact) Expresia "egalitatea de gen" este foarte perfidă și derutează pe mulți oameni de bună credință. Ea nu înseamnă egalitatea femeii și a bărbatului ci că genul (masculin, feminin) este o construcție socială și că omul este cum se simte el mai bine, uneori bărbat, alteori femeie. Teoreticienii egalității de gen pretind că asta ar fi soluția la toate inegalitățile și nedreptățile bazate pe gen. Iohannis s-a angajat ca să pună în practică în România egalitatea de gen și ca, până în 2020, 70% din instituțiile din România să aibă experți în egalitatea de gen. Vezi articolul ActiveNews "O declarație a președintelui Klaus Iohannis care a trecut neobservată: Până în 2020, 70% din instituțiile din România vor avea experți în egalitatea de gen" https://www.activenews.ro/stiri-politic/O-declaratie-a-presedintelui-Klaus-Iohannis-care-a-trecut-neobservata-Pana-in-2020-70-din-institutiile-din-Romania-vor-avea-experti-in-egalitatea-de-gen-146281 Totul se leagă; ca în jocurile puzzle.
Scrie un comentariu:




Cod securitate:
Introdu codul:


Trimite!
Comentarii Facebook:

Poate te-ar interesa si:

Dezvoltare software, optimizare web, agentie web, Centric IT