Cotidianul Transilvan

România, rușinea UE la capitolul democrație. Sub țări ca Surinam, Namibia, Timorul de Est, Botswana sau Mauritius

Ne-am făcut din nou de râs și suntem arătați cu degetul de toată Uniunea Europeană. De data aceasta nu la rezultate economice sau financiare, ci la un capitol care stă în mâna autorităților. DEMOCRAȚIA!
Grupul britanic Economist Intelligence Unit (EIU) a publicat recent ediția sa anuală a indexului democrației, iar noi ocupăm, detașat, ultimul loc. Drama e cu atât mai mare cu cât suntem pe ultimul loc la aproape toate categoriile măsurate: procese electorale și pluralism, funcționarea guvernelor, cultura politică sau libertățile civile.
Cu ce față să mai ieșim în Europa când România a obținut, la medie, un punctaj  de 6.40, punctaj care ne situează sub țări despre care credem că sunt mai slabe decât a noastră la o grămadă de capitole: Surinam, Namibia, Timorul de Est (!!), Botswana sau Mauritius.
Doar participarea politică a crescut față de 2019. Oricum ar fi, suntem pe locul 62 (!!) în categoria „democrațiilor defectuoase”, ultima din Uniunea Europeană, la 10 locuri sub Bulgaria.

Cine e de vină pentru această poziționare jenantă?

Explicația acestui loc rușinos vine de la autoarea studiului, Joan Hoey, directorul regional pentru Europa al EIU. Aceasta susține că funcţionarea Guvernului, participarea politică și cultura politică, al cărei nivel abia atinge jumătatea valorilor din Israel, Italia sau Botswana, au poziționat România pe locul 62 din 167 de state verificate.

Instituțiile democratice aparținând democrației formale nu sunt îndeajuns. Este nevoie de implicarea oamenilor în luarea deciziilor responsabile ca o precondiție pentru o democrație vibrantă. Acest lucru presupune că oamenii să fie consultați în problemele de prim rang, care trebuie să ajungă la ei pentru a fi luate în considerare și dezbătute.

Avem nevoie de organizații politice reprezentative și alternative politice de unde să alegem, iar dacă o asemenea întreprindere politică se atrofiază și își pierde competitivitatea, cum spun eu că s-a întâmplat în deceniile recente în multe democrație occidentale, atunci suveranitatea poporului nu mai înseamnă nimic”, transmite Joan Hoey.

23 de țări, în frunte cu Norvegia, sunt considerate în index „democrații complete”. 52 sunt „democrații defectuoase”, printre acestea, România; 35 sunt „regimuri hibride” și 57 „regimuri autoritare”.

 

 

Magda Colgiu-Davidd, cotidianul.ro

fb-share-icon0