Cotidianul Transilvan

Efectele pandemiei:  natalitatea – la minim istoric, serviciile de poștă și curierat – la maxim istoric

Creșterea mortalității este primul și cel mai vizibil efect al pandemiei covid-19. Urmează pierderea locurilor de muncă. Un efect despre care se vorbește mai puțin, despre care însă specialiștii spun că se va întinde pe o perioadă mult mai mare, este scăderea natalității. Această tendință este cel mai vizibilă în Europa.

Financial Times scrie că rata natalității a scăzut în multe state europene la un nivel nemaîntâlnit de la finalul celui de al Doilea Război Mondial. Potrivit Al-Jazeera, natalitatea din Polonia a scăzut la procente comparabile cu cele din urma cu peste 70 de ani. În Franța, scrie Financial Times, se înregistrează cea mai mare scădere a natalității începând din anii 1970, când s-a oprit brusc așa-numitul baby-boom postbelic. În ianuarie 2021, în Franța au fost înregistrate cu 13% mai puține nașteri decât în aceeași lună a anului trecut. Or, Franța era liderul UE în ce privește natalitatea. În Germania, anul 2020 a fost primul după 2011 când nu s-a înregistrat o creștere a populației, din cauza scăderii imigrației nete, din cauza mortalității mai mari și a numărului mai mic de nașteri comparativ cu anul precedent.

”Planul nostru era să ne căsătorim și să avem un copil”, spune o italiancă de 36 de ani, citată de The Wall Street Journal. Însă sala de sport pe care o deținea a încetat să mai aducă vreun profit, din cauza măsurilor de combatere a pandemiei. ”Nu mai avem stabilitatea pe care eu și logodnicul meu ne-am luptat mult să o obținem. Și îmbătrânesc”.

De regulă, după câțiva ani, natalitatea revine la nivelul de dinaintea crizelor. Acum însă, specialiștii țin cont și de alte tendințe, precum revoluția digitală și crizele repetate de pe piața imobiliară, tendințe care pot avea efecte grave în ce privește natalitatea. ”Mortalitatea va scădea, însă numărul nașterilor ar putea rămâne mic mulți ani de acum încolo”, spune Tomas Sobotka, șeful Institutului de Demografie din Viena, citat de Al-Jazeera. ”Covid a accelerat un fenomen deja existent”, spune el.

Același Sobotka atrage atenția că scăderea natalității va fi mai puternică în țările din sudul și estul Europei. ”În Europa de Sud-Est aveam o rată scăzută a natalității și emigratie, spre exemplu în România și Bulgaria”. ”Rata scăzută a natalității era o caracteristică a statelor din sudul Europei”.

”Toate datele arată că vom avea o scădere puternică a ratei fertilității și a numărului de nașteri în toate țările puternic dezvoltate. Cu cât perioada de incertitudine va dura mai mult, cu atât va fi mai probabil ca efectele asupra ratei fertilității să dureze vreme de o generație”, mai spune Sobotka.

”Rata mortalității a crescut din cauza covid. Însă impactul pe termen lung al acestei creșteri nu va fi foarte mare”, spune Gunnar Andresson, profesor de demografie la Universitatea din Stockholm, adăugând că majoritatea celor care au murit din cauza noii gripe erau ”cei mai fragili” din societate. În schimb, el atrage atenția asupra unor efecte pe termen lung, în special asupra scăderii natalității în întreaga Europă. Profesorul din Suedia consideră că această tendință se va agrava chiar în anii ce vin.

”Unii au spus că, dacă oamenii vor sta acasă, atunci vor fi mai mulți copii. Însă nu se întâmpla asta. Natalitatea scade”, spune Andersson. ”Din punct de vedere istoric, crizele economice nu au fost niciodată o perioadă în care cuplurile să decidă să aibă un copil”, arată un raport redactat de un grup de cercetători italieni, care a analizat datele din Italia, Franța, Germania, Spania și Marea Britanie. ”Pierderea a milioane de locuri de muncă, chiar daca un cuplu nu este direct afectat, creează un climat de incertitudine care afectează proiectele de familie. De aceea, ne așeptăm ca criza economică cauzată de măsurile împotriva covid-19 să aibă aceleași consecințe demografice”.

Nu toți vesticii sunt îngrijorați de evoluțiile asupra cărora atrag atenția demografii. În Germania există o mișcare împotriva creșterii natalității. În urmă cu un an, Reuters o cita pe profesoara feministă Verena Brunschweiger, care militează pentru combaterea schimbărilor climatice prin reducerea natalității. ”Ne-am gândit mult la asta. Până la urmă, mediul este cel mai important pentru noi. Mi-a fost greu, desigur. Iubim copiii – soțul meu este și el profesor. Însă sunt sigură că am luat decizia bună”, spunea Verena Brunschweiger. ”Avem asemenea probleme cu mediul înconjurător în primul rând pentru că suntem prea mulți. Suntem prea mulți și nimeni nu vrea să limiteze creșterea asta. Dacă am fi mai puțini oameni, am putea salva ceva”.

Pe de altă parte, cifra de afaceri a pieței serviciilor de poștă și curierat din România a avansat cu 12% față de 2018 și a depășit cu 112% nivelul din 2010, ajungând la 5,3 miliarde de lei în 2019, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

Mai mult, analiștii KeysFin mențin estimarea din mai, anul trecut, ca ritmul de creștere să se dubleze cel puțin, iar cifra de afaceri a companiilor care oferă servicii de poștă și curierat să depășească pragul de 6,6 miliarde de lei în 2020, ca urmare a cererii online crescute, generate de pandemia de Coronavirus.

Pe termen mediu, estimările acestora indică o temperare a ritmului anual de creștere a pieței spre cel înregistrat în 2019.

În ultimii trei ani se vorbește tot mai des despre dezvoltarea comerțului electronic și aportul major pe care îl are acesta în dezvoltarea business-ului din sectorul serviciilor de poștă și de curierat. Cu toate acestea, chiar dacă piața de e-commerce din România a crescut constant în ultimii ani, nicio inovație sau intrare pe piață a unui jucător din comerțul digital nu a avut un ecou atât de puternic pe piața curieratului, precum migrarea către cumpărăturile online adusă de debutul pandemiei de Coronavirus. Astfel că, dacă în 2019 estimam menținerea unui trend ascendent cu care ne obișnuisem, în anul pandemiei ne așteptăm ca piața să aibă o creștere cel puțin dublă, atingând astfel un maxim istoric“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Piața serviciilor de poștă și curierat este unul dintre puținele domenii în care numărul de companii a avansat considerabil, cu 15% în comparație cu anul 2018 și cu aproximativ 256% față de 2010, la puțin peste 2.400 de companii în 2019. Dacă pentru 2019 specialiștii KeysFin raportează o creștere de 15%, pentru 2020 aceștia estimează o concentrare într-un ritm moderat a pieței, ca rezultat al impactului pandemiei asupra firmelor mici, fără putere logistică și financiară. Cu toate acestea, trebuie menționat că sectorul serviciilor de poștă și curierat este una dintre piețele care au crescut cel mai mult în anul pandemiei, alături de sectorul farmaceutic, retail-ul alimentar, sănătate și asistență socială, IT și comunicații,  distribuitorii de energie și gaze și cei de apă și salubritate.

Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii de poștă și curierat a crescut marginal față de 2018, însă a fost cu peste 318 milioane de lei peste pierderea din 2010, ajungând la aproape 235 milioane de lei în 2019.

POȘTA ȘI CURIERATUL, MARII CÂȘTIGĂTORI AI CRIZEI

POȘTA ROMÂNĂ este în continuare principalul jucător din piața de poștă și curierat din țara noastră, în ciuda valului de concedieri anunțat recent. Compania, deținută de statul român prin Ministerul Comunicațiilor – 93,5% și de Fondul Proprietatea – 6,5%, a raportat în 2019 o cifră de afaceri de aproape 1,3 miliarde de lei (23,9% din total). De menționat că, în 2018, cifra de afaceri a acestei instituții a fost de 1,2 miliarde de lei, astfel încât compania a menținut trendul crescător din anul anterior.

FAN COURIER EXPRESS SRL, liderul segmentului de curierat, continuă să câștige teren: în 2019, compania cu capital privat 100% românesc a făcut afaceri de aproape 792 de milioane de lei, respectiv un avans de peste 15% față de 2018.

La fel ca în anul anterior, CARGUS SRL (453 milioane de lei, 8,5% din total) vine în completarea podiumului, în urma sa menținându-se în top aceeași jucători principali din industrie: TNT ROMANIA SRL (351 milioane lei, 6,6% din total, companie care a depășit DHL în 2018) și DHL INTERNAȚIONAL ROMÂNIA SRL (341 de milioane de lei, 6,4% din total). Cumulat, cele mai mari 10 companii au generat 76,4% din cifra de afaceri totală.

Analiza nu ia în considerare performanța unor companii precum BRINGO MAGAZIN SRL (controlată indirect de Carrefour Nederland BV) sau GLOVOAPPRO SRL (deținută de spaniolii de la Glovoapp23 SL), acestea declarând ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului IT&C. Potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Finanțelor, cele două companii au raportat creșteri majore de 215%, la 21,3 milioane de lei (BRINGO) respectiv de 97%, la 63,8 milioane de lei (GLOVO), în primul semestru din 2020 față de sfârșitul lui 2019.

FOODPANDA RO SRL (deținut de germanii de la BRILLANT 1421 GMBH) are ca principal domeniu de activitate codul CAEN 4619: intermedieri în comerțul cu produse diverse, domeniile secundare ținând de comerțul retail și wholesale (4617, 4618, 4711, 4729, 4791) și nu a raportat rezultatele pentru 2019 până la momentul întocmirii analizei.

NOUA ERA A CURIERATULUI, ALIMENTATĂ DE EXPANSIUNEA COMERȚULUI DIGITAL

În 2019, aproximativ 41.000 angajați lucrau pentru companiile locale de poștă și curierat, cu 0,7% mai mulți decât în 2018.  Pentru 2020, analiștii KeysFin estimează un avans de aproximativ 10% la aproximativ 45.000 angajați, ca urmare a creșterii accentuate pentru serviciile de curierat.

Datele din piața comerțului digital cu bunuri de larg consum estimează creșteri în jurul valorii de 40% pentru anul încheiat, iar statisticile celui mai popular motor de căutare din România ilustrează o creștere a căutărilor românilor în categoria de livrări online cu 58% în 2020 faţă de anul anterior, atingând vârfuri chiar şi de 200% în anumite perioade precum luna aprilie.

Astfel că piața serviciilor de poștă și curierat se pregătește intens prin investiții pe termen lung, optimizarea fluxurilor și creșterea scalabilității, pentru trecerea la o nouă etapă, în care să poată fi pregătită să susțină dezvoltarea accelerată a comerțului online, potențată suplimentar în ultimul an de contextul creat de pandemia de Coronavirus.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei), care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 53: activități poștale și de curier. Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase la începutul lui 2021.

 

fb-share-icon0