Cotidianul Transilvan

Premierul Cîțu e bun de legat

Din datele existente într-un dosar instrumentat de DNA rezultă că pe rază localitații Voineasa din județul Vâlcea, care are statut de stațiune montană, au fost retrocedate nelegal circa 400 de hectare de pădure, ale căror beneficiari sunt persoane din afară localității, cunoscute ca având influență politică, instituțională sau financiară. O cincime din această suprafață este deținută de premierul Florin Vasile Cîțu și de fratele său George, care sunt originari din Râmnicu Vălcea. Conform declarației de avere a șefului Guvernului,  frații Cîțu dețin în proprietate la Voineasa, în cotă de 1/2 fiecare, suprafața de 75 hectare de teren,  pe care au dobăndit-o prin donație de la părinții lor. Pădurea acestora este situată pe muntele Puru, la baza pârtiei de schi Transalpina Ski Resort, cel mai mare domeniu schiabil din România. Dobândirea acestei păduri de către părinții actualului premier, Vasile și Elena Cîțu,  este vădit nelegală întrucât, pe de o parte, aceștia nu au prezentat niciun act constitutiv sau doveditor de proprietate, iar, pe de altă parte, nici ei nici antecesorii lor nu au deținut vreodată terenuri forestiere în localitatea Voineasa. Mai mult, pădurea pe care o dețin este situată pe domeniul public al statului și, sub nicio formă, nu putea constitui obiectul unei retrocedări, existând o interdicție legală categorică în acest sens.

Cum s-a pricopsit familia Cîțu cu o pădure umflată în stațiunea Voineasa

Tatăl și mama premierului Cîțu au obținut această suprafată de pădure prin hotărâri dubioase pronunțate de Judecătoria Brezoi și Tribunalul Vălcea, prin care le-au fost admise schimburi cu terenuri forestiere dobândite, și acestea în condiții discutabile, în alte localități din județul Vâlcea, respectiv în Golești (localitatea lor natală) și în Voineșița, care erau de o calitate mult mai slabă. Ei s-au folosit de influența pe care o aveau în zonă, unde au activat în cooperația socialistă și au avut tangență cu ștabi din Comitetul Județean al PCR, precum și din poliție și din justiție. Un fost primar liberal vertical al comunei Voineasa, precum și Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar și Direcția Silvică Vâlcea s-au opus acestor retrocedări și le-au contestat în justiție, dar majoritatea dosarelor au fost tergiversate și mușamalizate. Actualmente, mai există cel puțin două dosare importante pe rolul instanțelor vâlcene, care au termene de judecată în toamnă, respectiv, în septembrie și în octombrie 2021. Potrivit surselor noastre, anumiți judecători implicați ar fi primit, prin interpuși, parcele de un hectar din codrii familiei Cîțu. A fost înregistrată și o sesizare penală la DNA Pitești, dar și soluționarea dosarului constituit a fost tergiversată și mușamalizată.
Frații Cîțu aveau de gând să realizeze un complex turistic în zonă, care includea un hotel, pârtie de schi și case de vacanță. În ultimii ani, au preferat însă să facă bani din tăierea pădurii obținute pe șestache. O mare parte a pădurii a fost decimată, cu motivația că a fost afectată de un vierme dăunator. Defrișările fără cap și fără milă pe care le-am văzut în ultimul weekend sunt mai mult decât răvășitoare. Beneficiara tăierilor este cunoscuta și contestata firmă Holzindustrie Schweigofer, o companie de suflet a președintelui Klaus Iohannis. Compania austriacă a devenit, se pare, un liant puternic între actualul șef al Guvernului și președintele României. Nu mai este de mirare că Iohannis l-a vrut pe Cîțu prim-ministru și că-l susține puternic în vederea preluării funcției de președinte al PNL, care poate fi o rampă de lansare pentru obținerea funcției supreme în stat în 2024.
Familia Cîțu a fost ajutată în dobândirea pădurii de la Voineasa și de fostul prefect liberal al județului Vâlcea, Mircea Nadolu, cu care s-a aflat și se află în relații de prietenie. Nadolu a deținut funcții înalte în administrația publică de-a lungul ultimilor 25 de ani: secretar general al Prefecturii județului Vâlcea, în perioada 1997-2000, subprefect, în perioada 2005-2009, prefect în perioada 2012-2014 și înalt funcționar guvernamental, ulterior. În cursul acestui an, după ce Florin Cîțu a devenit premier, Mircea Nadolu a fost numit în funcția de șef al cancelariei prefectului județului Vâlcea. El este însă prefect de facto,  în contextul în care în această funcție a fost numit un novice de 30 de ani, care este fiul unui primar liberal de comună și a fost consilierul deputatului Cristian Buican, președintele PNL Vâlcea și bun amic și susținator al premierului Cîțu. După cum se știe, prefectul este președintele Comisiei județene de aplicare a legilor fondului funciar, care decide schimbarea destinației și punerii în posesie asupra terenurilor arabile și forestiere din județ.

Cum l-a răsplătit șeful Guvernului pe binefăcătorul Nadolu

Cu o lună și ceva în urmă, premierul Cîțu și-a manifestat recunoștinta față de amicul Mircea Nadolu, numindu-l pe fiul acestuia Cătălin Constantin Nadolu, un tânăr de circa 40 de ani și fără nicio experiență în domeniul energetic sau managerial, în funcția de director general al societății de stat SMART SA. Nadolu junior a fost anterior economist la sucursala Vâlcea a Regiei Autonome-Administrația Protocolului de Stat. Formal, compania SMART asigură servicii de mentenanță pentru rețeaua de transport a companiei naționale TRANSELECTRICA, care deține 70 % din acțiunile SMART, restul acțiunilor aparțînând Ministerului Economiei. Acționarul majoritar al TRANSELECTRICA este Secretariatul General al Guvernului, care deține peste 58% din capitalul social al acesteia. Faptic, lucrările de mentenanță sunt executate de firme private, cărora SMART le subcontractează în urmă unor licitații publice, la prețuri mult mai mici decât cele percepute de la TRANSELECTRICA.  Mai pe șleau, SMART este o societate de stat care căpușează, sau, mai bine zis, extorchează, atât compania națională TRANSELECTRICA cât și firmele private subcontractante. De la înființare, cu 20 de ani în urmă, activitatea SMART a fost controlată și supervizată de ofițeri activi sau în rezervă ai serviciilor secrete, care percepeau comisioane de la firmele subcotractante.
 În guvernarea Alianței PNL-PD, un astfel de supervizor a fost comisarul șef Mădălin Borș, ofițer în cadrul serviciului secret al Ministerului Administrației și Internelor (DGIPI).  O fostă ziaristă cu care acest Borș a avut o relație amoroasă s-a confesat că a fost șocată, cu ocazia unei vizite pe care acesta i-a făcut-o la domiciliu, când i-a deșertat în pat o geantă cu 100.000 de euro. În timpul regimului Băsescu-Boc, supervizor la SMART a fost generalul SRI în rezervă Dan Grigoriu, implicat și inculpat în dosarul contrabandei cu motorină pentru Serbia din timpul războaielor iugoslave din anii 90, precum și în devalizarea Bancorex. Generalul Grigoriu a activat într-un apartament din zona magazinului Unirea Shopping Center, unde-i convoca pe patronii firmelor subcontractante cu SMART și le pretindea comisioane între 20 și 30% din valoarea lucrărilor de mentenanță, după ce, în perioada anterioară, le fuseseră percepute comisioane de 5-10%. Grigoriu și fiul său au ieșit în evidență prin escortă de mașini de lux cu care le plăcea să se afișeze pe străzile capitalei.
După ce a fost uns director general al SMART, Cătălin Constantin Nadolu a primit sarcina să negocieze și să semneze un contract cadru de mentenanță cu TRANSELECTRICA pe o perioadă de 5 ani, în contextul în care contractul precedent a expirat în ianuarie 2021. Junele Nadolu a încercat în ultimele două săptămâni să impună conducerii TRANSELECTRICA, numită de fostul premier Ludovic Orban cu un an în urmă, un contract cu o valoare de ordinul sutelor de milioane de euro, care prevede prețuri exorbitante, fără precedent, de 12-13 ori mai mari decăt prețurile cu care subcontractează firmelor executante. Și ne mai miră că se umflă exponențial facturile la energie electrică pentru persoane fizice și juridice. În pofida presiunilor, Directoratul TRANSELECTRICA a refuzat să fie părtaș la o manoperă atât de frauduloasă și de paguboasă, motiv pentru care premierul Cîțu i-a demis pe toți cei cinci directori numiți de predecesorul său Orban și a numit cinci directori noi. Niciunul nu are pregătire de specialitate sau experiența managerială necesară. Poate că premierul Cîțu se va umflă în pene că unul dintre ei a fost anterior director la Palatul Copiilor. Cel mai interesant și mai grav, în același timp, este că unul dintre cei cinci directori nou numiți este nimeni altul decât odrasla amicului Nadolu, care, după ce a semnat în cursul negocierilor contractul cadru pentru SMART, ar vrea, în nătângia lui, să-l semneze și pentru TRANSELECTRICA. Cam așa arată reforma instituțională atât de trămbițată de afonul și găunosul șef al Guvernului.
Este evident că în speță se poate vorbi, alături de tentativă de fraudă (înșelăciune), de infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (funcțiile în care a fost numit fiul binefăcătorului  Nadolu), care este de competența DNA. Rămâne să vedem dacă această instituție este total emasculată sau mai are tresăriri de vitejie, cum a avut în cazul altor foști premieri sau politicieni de prim rang. Oricum, voi reveni cu o anchetă jurnalistică mai amplă și mai detaliată, cu titlul „Fața întunecată a premierului Cîțu”. Chiar dacă a două mea descindere în codrii lui Cîțu a fost atent monitorizată.
fb-share-icon0